Monumentul Wesselényi, o restaurare de aproape 100.000 de euro făcută pe repede – înainte

Proiectul “Restaurare soclu la Monumentul Wesselényi din municipiul Zalău, inclus in lista monumentelor istorice emisă de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, cod SJ-III-m-B-05151” a fost recepționat de autoritățile municipale săptămâna trecută, această activitate reprezentând ultima etapă în cadrul acestei investiții care a costat aproximativ 97.000 de euro. După ce Primăria Zalău a anunțat că restaurarea acestui soclu (pentru că despre această lucrare este vorba, nicidecum despre restaurarea întregului monument, așa cum greșit au crezut mulți), zălăuanii au publicat pe paginile unor grupuri de pe Facebook fotografii cu lucrarea, criticând atât modalitatea de execuție, materialul folosit, cât mai ales prețul din contract. Privit de la distanță, soclul acestui monument reprezentativ pentru municipiu nu prezintă deficiențe majore, deși mulți spun că înainte era mult mai frumos chiar și prin “patina” pe care timpul a dat-o monumentului. Desigur, această restaurare are la bază un Proiect de hotărâre, aprobat de consilierii locali care, chiar dacă nu sunt specialiști în domeniu, reprezintă puterea decizională a municipiului, având totodată doi proiectanți, unul general și altul de specialitate. Privită de aproape, execuția lasă, însă, de dorit. Activitatea de reabilitare a soclului s-a întins pe mai mult de un an, timp în care șantierul a stat mai mult în inactivitate, blocând tot centrul istoric al municipiului sub diverse motivații – pandemie, condiții meteo nefavorabile etc.) deși acest lucru era interzis printr-o clauză contractuală, respectiv „interdicția blocării nejustificate a căilor de acces pietonale. Practic, data de începere a lucrărilor a fost 9 septembrie 2019, cu un termen de de proiectare și execuție de șase luni, urmând să fie finalizată în aprilie 2020. Pe tot parcursul anului trecut, însă, nu s-a întâmplat nimic notabil pe acest șantier, iar în ultimele zile ale anului 2020 lucrarea a fost în cele din urmă începută la modul concret și finalizată înainte de Sărbători.

Inserții de petice în culori diferite, îmbinate cu adeziv

Pe soclul reabilitat există părți (bucăți) din material puse sub formă de “petic”, soclul având în mai multe locuri “cârpeli” cu bucăți din travertin de culori și forme geometrice diferite, stricând, practic, unitatea lucrării și aspectul general al soclului. În opinia unor oameni familiarizați cu astfel de lucrări, acest lucru este total nepermis. Materialul ales este pătat în multe locuri (și nu pare a fi  vorba despre un “desen” natural, în material), în unele locuri a fost spart și peticit ulterior, pe părțile laterale fiind chiar o bucăți de material ce au o cu totul altă structură și culoare față de materialul folosit în general, lucru care poate fi observat cu ușurință. Îmbinările sunt făcute, de asemenea, neprofesional, pentru că arată necorespunzător și dau impresia unei lucrări făcute în grabă. În opinia multor cetățeni, execuția a fost necorespunzătoare, materialul nefericit ales și inestetic; la fel de important este faptul că mulți consideră că lucrarea a fost prea scumpă pentru ceea ce în final a oferit, după un an și trei luni de așteptare. Reprezentanții municipalității ne-au spus, cu alte cuvinte, că lucrarea s-a încadrat în standarde, fiind chiar avizată la recepționare de un reprezentant al Direcției de Cultură. Pe scurt, lucrarea a constat în înlocuirea plăcilor vechi de pe soclul monumentului și refacerea postamentului statuii. Contractul a avut o valoare de 476.702 de lei, TVA inclus. “În baza contractului de lucrări menționat s-au executat lucrări de restaurare, conservare și reconstituire/înlocuirea parțială a elementelor de piatră ale soclului, respectiv intervenții structurale de consolidare/reconstituire asupra postamentului statuii. Recepția la terminarea lucrărilor s-a făcut în baza Procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 2357/ 14.01.2021  și în conformitate cu prevederile H.G nr. 273/1994, actualizată, pentru aprobarea Regulamentului privind recepția construcțiilor și are la bază Raportul proiectantului și Referatul dirigintelui de șantier, care confirmă că lucrările au fost executate conform proiectului. De asemenea, din cadrul comisiei de recepție la terminarea lucrărilor a făcut parte și un reprezentant desemnat de către Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj”, ne-au transmis reprezentanții Primăriei Zalău. Conform contractului, lucrarea beneficiază de o garanție de cinci ani. Executantul reabilitării a fost o societate din Crasna, Dimeny Granit SRL.

Zălăuanii întreabă: “Programul calității execuției – doar pe hârtie sau și în realitate?”

Primăria nu ne-a comunicat dacă ceea ce este stipulat în contract, la anumite capitole, a fost ulterior verificat. De exemplu, la capitolul „Documentele contractului” sunt trecute mai multe aliniate – propunerea tehnică, propunerea financiară, graficul de execuție și, printre altele, programul calității pentru execuția lucrării și garanția de bună execuție. Teoretic, în acest program al calității, sunt cuprinse tocmai aceste standarde de calitate ce trebuie respectate întocmai de executant. Nu se știe dacă în acest “program de calitate” au fost cuprinse și neajunsurile constatate de zălăuani, inclusiv oameni care lucrează în acest domeniu, cele ce pot fi văzute fie la fața locului, fie în fotografiile pe care le aveți la dispoziție în acest articol. Ar fi, de asemenea, bine de știut dacă specialiștii care au participat la efectuarea recepției și-au dat acordul în scris cu privire la aceste neajunsuri de ordin (cel puțin) estetic și dacă au considerat că acceptarea lor nu încalcă acest program al calității – clauză contractuală, în fapt, execuția la anumite standarde a unei lucrări care valorează aproape 100.000 de euro, bani din bugetul municipiului. Artistul sculptor Marius Tutovan, recunoscut la nivel internațional și autor al mai multor lucrări aflate în Sălaj, dar și în țară, a spus într-o postare pe Facebook că monumentul ar fi arătat mai bine dacă era… tencuit și că data viitoare o astfel de lucrare ar arăta, de asemenea, mai bine, “învelită în staniol”. Totodată, renumitul sculptor și-a exprimat și opinia cu privire la valoarea lucrării, estimând că, în opinia sa, valoarea lucrării nu ar fi trebuit să depășească 12.000 de euro, având în vedere felul în care arată. Poate că Ministerul Culturii, așa cum a făcut-o și în alte rânduri (vezi raportul Comisiei LIMES din cadrul ministerului privind rezultatul dezastruos al lucrărilor de restaurare de la “Porolissum”) ar putea să arunce o privire asupra acestei lucrări și, în cazul în care specialiștii constată că lucrul nu este așa cum ar fi trebuit să fie în cadrul unui monument, să ia și măsuri. Nici noi, nici cetățenii care și-au spus părerea onestă cu privire la această lucrare, nu suntem specialiști în domeniu, însă cu siguranță acești specialiști există și au în atribuțiile de serviciu, printre altele, punerea unor concluzii oficiale care să susțină ori să demonteze impresiile beneficiarilor, mai exact ale oamenilor care se întreabă dacă rezultatul justifică suma cheltuită din bugetul lor.