În fiecare lună din 2015, cel mai mare spital din judeţ a consumat dezinfectant de peste 30.000 de lei şi materiale de curăţenie de circa 48.000 de lei. Suma alocată în această direcţie a crescut cu 32.000 de lei, în timp ce numărul infecţiilor intraspitaliceşti raportate s-a înjumătăţit.
Unităţile medicale din judeţ au raportat anul trecut doar 54 de infecţii nosocomiale, 51 dintre acestea fiind înregistrate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, potrivit statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj. Deşi numărul lor este în cădere liberă, în 2014 fiind raportate 99 de astfel de infecţii, nu înseamnă că în spitalele sălăjene condiţiile igienico-sanitare sunt la standarde înalte şi că microbii nu mişună. În multe situaţii, unităţile sanitare aleg să ascundă sub preş o parte din îmbolnăvirile intraspitaliceşti de teamă că le va fi afectată imaginea.
Informaţiile furnizate de către DSP Sălaj arată că trei sferturi din totalul infecţiilor de acest tip au afectat aparatul digestiv. Mai exact, este vorba despre infecţia cu Clostridium difficile, o bacterie ce determină iritarea intestinului şi a colonului şi care cauzează diaree, febră şi crampe abdominale. În forme grave, poate cauza decesul pacientului. Alte cinci persoane au contactat, pe durata spitalizării, infecţii urinare, patru au suferit infecţii ale aparatului respirator, doi sălăjeni au fost diagnosticaţi cu septicemie, doi au avut infecţii de plagă, iar în cazul unui alt pacient, infecţia a fost asociată manevrelor medicale.
Raportările sună bine
Aproape toate infecţiile nosocomiale raportate la DSP Sălaj au fost identificate în Spitalul Judeţean. Situaţia se datorează faptului că este singura unitate medicală din judeţ cu compartiment integrat pentru identificarea cazurilor şi luarea de măsuri pentru remedierea lor. În plus, este şi cel mai mare spital sălăjean, cu cel mai mare flux de pacienţi, şi unde se realizează intervenţii mai complexe decât în alte unităţi de profil din judeţ.
Interesant este, însă, că numărul infecţiilor intraspitaliceşti descoperite la SJU Zalău în 2015, 51 la număr, au fost cu 46 la sută mai puţine decât în anul anterior, când au fost raportate 95. În paralel, bugetul alocat pentru achiziţia materialelor de curăţenie şi a dezinfectanţilor a crescut cu doar 3,5 procente. Potrivit oficialilor unităţii medicale, dacă în 2014 s-au alocat 560.000 de lei pentru materiale de curăţenie şi 350.000 de lei pentru dezinfectanţi, în anul următor cheltuiala a crescut la 577.000 de lei, respectiv 365.000 de lei. Achiziţia produselor în cauză s-a făcut luându-se în calcul preţul cel mai mic la mostrele acceptate şi verificate, precum şi caracteristicile solicitate în caietul de sarcini.
Nosocomiale preluate din spitalele clujene
Respectivele infecţii au fost identificate în aproape toate secţiile spitalului. Potrivit oficialilor SJU Zalău, s-au pricopsit cu diverse afecţiuni instraspitaliceşi pacienţi internaţi la Boli Infecţioase, Interne, Cardiologie, Chirurgie pediatrică, Chirurgie generală, Neonatologie, Neurologie, Ortopedie, Pediatrie şi Pneumologie. Dacă în 2014, jumătate dintre cei care s-au îmbolnăvit în perioada spitalizării au făcut enterocolite cu Clostridium difficile, anul trecut, procentul lor a crescut la aproape 80 la sută. Reprezentanţii unităţii medicale pun numărul mare al acestui tip de enterocolite pe seama factorilor de risc asociaţi. Mai exact, infecţiile respective au apărul în cazul pacienţilor cu vârste de peste 65 de ani, a celor cu boli cronice, imunodeprimaţi, a persoanelor supuse la tratamente prelungite cu antibiotice pentru bolile cronice şi cărora li s-au administrat antisecretorii gastrice, dar şi la cei internaţi anterior în alte spitale, în special la cele din Cluj-Napoca.
Cu mult sub media europeană
Infecţiile nosocomiale sunt acele boli care pot să apară pe parcursul spitalizării şi se supraadaugă afecţiunii pentru care pacientul s-a internat. Acestea se pot datora deficienţelor de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale, tratamentului prelungit cu antibiotice, dar şi dacă bolnavul nu respectă regulamentele unităţii medicale.
Specialiştii în sănătate publică susţin că în România, numărul infecțiilor nosocomiale este subraportat, în condițiile în care rata de incidență semnalată la nivel național este de doar un procent, iar la nivelul Uniunii Europene, valorile sunt cuprinse între 5 şi 15 la sută.
