Mizeria din spitale continuă să facă victime printre sălăjeni

Infecţiile nosocomiale încă reprezintă o sursă importantă de morbiditate, suferinţă şi costuri ridicate pentru sistemul de sănătate şi pentru pacient. Circa trei persoane la fiecare sută de pacienţi care ajung în spitalele româneşti mai adaugă, în urma internării, cel puţin o boală afecţiunilor pe care le au deja, conform unui studiu recent. Cu toate acestea, România stă foarte bine pe hârtie la capitolul infecţiilor intraspitaliceşti: incidenţa, conform cifrelor statistic raportate, nu a depăşit niciodată unu la sută, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, acest indicator este între cinci şi 15 la sută.
Aşa se face că, în acte, cel puţin, spitalele din România sunt mai sigure decât clinicile moderne din străinătate, iar cele din Sălaj nu par să facă nici ele excepţie.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj spun că, oficial, anual, în medie, 100 de sălăjeni s-au îmbolnăvit din cauza igienei precare din spitalele judeţului.
În România, şi, implicit, şi în Sălaj, nu există o evaluare foarte exactă a dimensiunilor fenomenului pentru că medicii încă se feresc să admită oficial existenţa acestei probleme, de teama unor eventuale sancţiuni, pierderea reputaţiei spitalului şi a bunului renume al personalului medical. „Infecţiile nosocomiale sunt un fapt, există. Nu înseamnă neapărat că e rău. Mă bucur când văd că acestea sunt raportate, întrucât înseamnă că există o preocupare pentru identificarea, monitorizarea lor, precum şi pentru înlăturarea cauzei care duce la apariţia lor. Din păcate, însă, raportarea acestor date se interpretează greşit. Unitatea medicală este catalogată că are condiţii igienico-sanitare necorespunzătoare. În momentul în care raportează, i se şi pune etichetă. Am dori să nu se mai interpreteze aşa. Este foarte bine să se declare numărul infecţiilor nosocomiale depistate şi să se ia măsurile care se impun”, explică Ligia Marincaş, directorul DSP Sălaj.

Anual, sunt raportate circa 100 de cazuri
În anul 2014 au fost raportate de către unităţile sanitare cu paturi din judeţ, 99 de cazuri de infecţii nosocomiale, cele mai multe, respectiv 95, fiind identificate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău. „În cursul anului 2014, au mai fost raportate infecţii şi de către spitalele din Şimleu Silvaniei şi Jibou, însă cele mai multe sunt la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău întrucât aici, spre deosebire de restul unităţilor medicale sălăjene, există un compartiment integrat al cărui specific este identificarea acestor cazuri şi luarea de măsuri pentru remedierea lor. Totodată este şi cel mai mare spital din judeţ, cu cel mai mare flux de pacienţi şi unde sunt efectuate intervenţii mai complexe decât în restul, iar într-un spital de boli cronice nu vor putea fi depistate tot atâtea cazuri de infecţii nosocomiale cât într-un spital de urgenţă. Este greu să compari două astfel de unităţi”, a menţionat reprezentantul DSP Sălaj.
De asemenea, şi în primele nouă luni ale acestui an, cele mai multe infecţii intraspitaliceşti, respectiv 25 din totalul de 46, au fost identificate tot la cea mai mare unitatea spitalicească din judeţ. „Media anuală, în ultimii cinci ani, a fost de aproximativ 100 de cazuri de infecţii nosocomiale depistate în spitalele din judeţ”, a completat Ligia Marincaş.
Infecţia nosocomială determină consecinţe serioase atât în plan medical, cât şi în plan economic. Poate cauza, astfel, apariţia de infecţii respiratorii grave la cei intubaţi mai multe zile, complicaţii postoperatorii tardive (peritonite, abcese intraperitoneale, granuloame de corp străin etc.), posibile intervenţii chirurgicale ulterioare, prelungirea duratei de spitalizare, incapacitate temporară, prelungită sau definitivă de muncă etc.
Potrivit specialiştilor, infecţiile nosocomiale se manifestă prin infecţii urinare (uretrite, cistite, pielonefrite putându-se ajunge la septicemii), infecţii ale pielii şi părţilor moi (frecvente la bolnavii imobilizaţi îndelung, unde apar escare sacrate care se suprainfectează).
De asemenea, pot apărea infecţii peritoneale postoperatorii: peritonite postoperatorii (după intervenţii chirurgicale digestive, vasculare, urologice, ginecologice) sau peritonite care survin după o spitalizare îndelungată (pe fondul unei pancreatite, ischemii digestive cu perforaţii, a unui ulcer de stres etc.). Semnele sunt mai puţin evidente în cazul bolnavilor grav decât în cazul peritonitelor extraspitaliceşti, din cauza medicaţiei simptomatice analgetice pe care o primesc cei internaţi.

S-au îmbolnăvit de meningită în spital
Unul dintre cele mai grave cazuri de îmbolnăvire în spitalele sălăjene a fost înregistrat în urmă cu mai bine de trei ani, când şase femei s-au îmbolnăvit de meningită după ce au suferit intervenţii chirurgicale în secţia Obstetrică-Ginecologie a celei mai mari unităţi medicale din judeţ. La scurt timp ele au revenit la spital acuzând cefalee, febră şi rigiditatea cefei. În urma examinărilor, trei paciente au fost internate în secţia Boli Infecţioase de la Zalău, iar alte trei, la Clinica de Boli Infecţioase Cluj-Napoca. În urma analizelor efectuate s-a constatat că acestea au fost infectate cu bacilul “Pseudomonas aeruginoasa”, prin inocularea iatrogenă în timpul actului parental al anesteziei cu ocazia operaţiei de cezariană la care au fost supuse. Complicaţiile infecţioase au necesitat pentru vindecare între 40 şi 55 de zile de îngrijiri medicale, pentru fiecare, punându-le totodată în primejdie viaţa, între complicaţiile infecţioase şi infecţia cu „Pseudomonas aeruginoasa” existând raport de cauzalitate, au precizat la acea vreme specialiştii.