Medicul Anamaria Matioc despre vertij: “Nu este unul și același lucru cu amețeala!”

Prezentă recent la un webinar cu teme medicale, cunoscutul medic specialist ORL Anamaria Matioc din cadrul Spitalului Județean de Urgență Zalău a prezentat principiile terapeutice în recuperarea rapidă a pacienților cu vertij. Pe această cale, medicul ORL ne informează că vertijul nu trebuie deloc ignorat, iar apariția acestuia este un motiv serios pentru începerea unor investigații medicale.

 Reporter: Ce este vertijul?

Anamaria Matioc: Vertijul este în primul rând un simptom, o trăire subiectivă. Este un concept nu foarte clar înțeles de către pacienți, multe persoane definind prin acest termen senzația că lucrurile se învârt în jurul lor, amețeala, nesiguranța sau dezechilibru în mers sau la întoarcerea capului, senzația de „negru în fața ochilor”. Vertijul este definit ca iluzia de mișcare rotatorie şi poate fi perceput de pacient ca “învârtire” în jurul mediului sau ca “învârtire” a mediului înconjurător în jurul său. Nu este unul și același lucru cu amețeala! Componenta rotatorie este esenţială pentru a putea încadra simptomatologia drept vertij. Este necesar a-l deosebi de alte percepţii şi simptome asemănătoare, pe care de multe ori pacienţii le descriu drept “ameţeli”. Este unul dintre cele mai frecvente simptome care determină o persoană să se adreseze medicului.

Rep.: Cum poate fi depistat vertijul și cum poate să își dea seama o persoană că suferă de această afecțiune?

A.M.: Cel mai adesea, vertijul apare brusc și este însoțit de manifestări vegetative: greață, tahicardie, transpirații și vărsături, simptomatologie intensă care sperie pacientul și-l aduce la medic frecvent în condiții de urgență. Majoritatea pacienților cu vertij periferic au, de asemenea, alte simptome ale afectării urechii cum ar fi: scăderea auzului, zgomote în urechi (acufene), senzație de plenitudine auriculară, otoree (secreție la nivelul urechii).

Rep.: Cauzele apariției?

A. M.: Vertijul poate avea cauză vestibulară sau neurologică, situându-se astfel la intersecţia unor specialităţi precum ORL şi neurologie, însă prin variabilitatea cauzelor sale poate implica şi neurochirurgia, bolile infecţioase sau alte specialităţi medicale. În marea majoritate a cazurilor vertijul este cauzat de o afecțiune a urechii interne, trei patologii fiind cel mai frecvent întâlnite: vertijul pozițional paroxistic benign când iluzia rotatorie este cauzată de mișcarea capului cel mai adesea în timpul somnului prin întoarcerea de pe o parte pe cealaltă; neuronita vestibulară care cel mai frecvent este de etiologie virală și boala Meniere când vertijul este însoțit de pierdere de auz. Diagnosticarea vertijului nu se face cu ușurință, iar de multe ori pacientul primește tratamente greșite, din cauza unor diagnostice eronate. Determinarea cauzei vertijului poate fi foarte dificilă. Nu numai că sunt cauze multiple de vertij, dar simptomele în sine pot fi greu de descris. De asemena, anumite forme de ameţeală se pot suprapune sau coexista. Abordarea pacientului cu vertij trebuie făcută cu multă atenţie, anamneza (totalitatea informațiilor obținute de către medic de la pacient sau însoțitorii acestuia, cu scopul stabilirii diagnosticului) fiind elementul-cheie în aprecierea corectă a fiecărui pacient în parte.

Rep.: Cum se tratează vertijul?

A. M.: Etiologia variată a acestei simptomatologii impune abordarea standardizată, adeseori multidisciplinară, a pacientului cu vertij având în prima linie medicii ORL și neurologi, abordare care ne permite să stabilim conduita terapeutică cu beneficiu maxim pentru fiecare pacient. Există și anumiți factori de risc care pot să favorizeze apariția vertijului: unele medicamente (antibiotice, antihipertensive, antidepresive, aspirina), consumul excesiv de alcool, cafeină și de droguri. Înlăturarea acestora face parte din profilaxia/prevenirea vertijului. Tratamentul vertijului depinde de cauza lui și poate fi chirurgical, fizic (manevre de repoziționare și reeducarea vestibulară – presupune exerciții de echilibru și coordonare, având drept scop îmbunătățirea mersului și a echilibrului), farmacologic/medicamentos sau psihologic.

Rep.: Ce riscuri sunt în cazul în care o persoană nu dă importanță simptomelor?

A. M.: Impactul vertijului asupra pacientului este deosebit de important datorită severității simptomatologiei care duce la senzația de ‘’moarte iminentă’’ și la anxietate marcată. Afectează deseori calitatea vieții, vertijul recurent putând avea un impact negativ considerabil. Problemele provocate de vertij, pot fi extrem de invalidante și restrâng activitatea zilnică a pacienților. În plus pot genera un risc crescut de cădere, în special la pacienții vârstnici. Nediagnosticat sau netratat corect duce la absenteism din câmpul muncii, teama de a se deplasa cauzată de imposibilitatea menținerii echilibrului, putând genera asociat inclusiv tulburări de natură psihiatrică. Pe de altă parte el poate reprezenta simptomul unor afecțiuni grave cu prognostic rezervat în absența diagnosticului și tratamentului corect. Orice atac de vertij poate fi periculos, pacientul fiind expus unui risc vital dacă înoată, șofează, manevrează utilaje sau lucrează la înălțime.

Rep.: Un sfat pentru cititori!

A.M.: Nu ignorați vertijul, există soluții pentru a vă trata simptomele care vă afectează calitatea vieții! Apariția vertijului este un motiv serios pentru începerea unor investigații medicale. În cazul în apare senzația de rotire incontrolabilă e recomandat să vă prezentați cât mai curând la doctor.