Medicina de familie în prag de colaps! Sălajul, pe harta judeţelor cu deficit de medici

Societatea Naţională de Medicină de Familie (SNMF) face cunoscut faptul că medicina de familie este în prag de colaps. Şi asta din cauza deficitului de personal, dar şi a lipsei de fonduri, mai exact alocări insuficiente.

Într-o scrisoare adresată autorităţilor, preşedintele SNMF, dr. Dina Mergeani, atrage atenţia cu privire la faptul că medicina de familie este în prag de colaps din cauza neglijării sistematice manifestate de guvernanții pentru care acest sector medical nu reprezintă un domeniu de interes, nici la nivel administrativ și nici ca obiectiv politic. ”Medicii de familie din România își exprimă public nemulțumirea față de finanțarea medicinei primare în 2019, fapt care aruncă medicina de familie în criză. SNMF solicită autorităților să asigure stabilitate pentru cabinetele medicilor de familie, temelia oricărui sistem public de sănătate funcțional și eficient. În proiectul de buget pentru 2019, bugetul alocat medicinei de familie vizează o creştere de numai 6 la sută faţă de anul trecut, procent care poate să acopere doar creșterea costurilor generată de inflație. Argumentele noastre care demonstrează necesitatea echilibrului în sistemul medical și implicit necesitatea creșterii finanțării în asistența medicală primară, nu au determinat reacțiile firești în rândul unor decidenți preocupați de starea de sănătate a populației și de accesul la servicii medicale. Prin subfinanțarea sistematică a medicinei de familie se pune în pericol existența acestui sector medical și implicit pacienții, motiv pentru care ne aflăm în situația de a căuta soluții alternative pentru asigurarea supraviețuirii cabinetelor. S-a sperat că guvernanții vor dispune măsurile reparatorii promise cu ocazia rectificării bugetare din august 2018, respectiv o alocarea financiară corespunzătoare pentru anul 2019. A fost motivul pentru care medicii de familie au depus eforturi să asigure funcționarea cabinetelor de medicină de familie în condițiile în care nu s-au putut asigura creșteri salariale pentru angajați (asistenți medicali și alte categorii de personal) similare cu cele din sistemul bugetar și nu s-au putut face investiții. Cabinetelor medicilor de familie din România li s-a alocat în 2018 un buget cu doar 17 la sută mai mare decât în 2017, sub 6 la sută din FNUASS total, fapt care a făcut ca funcționarea cabinetelor să fie la un nivel de <<supraviețuire>>. În condiţiile în care personalul medical (medici și asistenți medicali) din unitățile sanitare de stat (medicina școlară, ambulatoriu integrat, spitale) a beneficiat de finanţări (salarii şi bugete) mărite cu până la 100 la sută medicii de familie au așteptat o reparație a acestor inechități. Ne manifestăm speranța că decidenții români, guvernanți și parlamentari, în calitate de aleși ai cetățenilor care sunt de altfel pacienții noștri, vor înțelege că au inclusiv obligația de a asigura sănătatea acestora și accesul la servicii de sănătate. Sperăm că ne vor susține solicitările prin inițierea și susținerea unui amendament pentru creșterea bugetului medicinei de familie, dovedind astfel că înțeleg importanța sectorului de asistență medicală primară. Considerăm că interesul pacienților și dreptul la o practică medicală eficientă sunt motivații serioase care vor depăși barierele administrative și politice”, se arată în scrisoare.

Sălajul, un judeţ care nu prezintă interes

Sălajul nu este, din păcate, străin de această situaţie critică. Încet şi sigur, medicina de familie este pe cale de dispariţie, pentru că aproximativ 60 la sută din medicii de familie, generaliştii, ajung cât de curând la vârsta pensionării, iar interesul medicilor tineri, pentru aceasată ramură a medicinei slab finanţată, nu există. Mulţi preferă să ia drumul străinătăţii, unde salariile, dar şi mediul de lucru, dotările şi aparatura necesară, sunt la standarde care le oferă motivaţie şi totodată satisfacţie profesională. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, în judeţ sunt opt comune fără medic de familie: Benesat, Camăr, Coşeiu, Lozna, Poiana Blenchii, Treznea, Zalha şi Zimbor. De asemenea, în alte şapte comune, există medic de familie, însă raportat la numărul de locuitori, serviciile medicale de medicină primară ar trebui să fie asigurate de doi medici. Concret este vorba despre un deficit de medici, în comune mari din Sălaj cu o populaţie de peste 1.800 de locuitori: Almaş, Ip, Măierişte, Sîg, Surduc, Valcău şi Bălan. În evidenţele Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Sălaj, la începutul acestui an, în relaţii contractuale cu instituţia amintită se aflau 108 medici de familie.