Meciurile electorale între candidaţii s-au mutat pe Facebook

Oferta electorală din acest an a iscat multe discuţii şi controverse, atât în rândul sălăjenilor, cât şi al locuitorilor din celelalte judeţe. Candidaţii la cele mai înalte fotolii din comune, oraşe şi reşedinţe de judeţ, cei care au rămas după zeci de răzgândiri, înlocuiri sau tăieri de pe liste, fac tot posibilul să convingă electoratul că ei reprezintă cea mai bună alegere şi că, prin ei, viitorul localităţii va fi unul bun, dacă nu chiar strălucit. Noua lege electorală a limitat drastic posibilitatea unei expuneri plenare, masive, aşa cum se proceda în anii trecuţi, afişele electorale au devenit tot mai mici şi mai nesemnificative, iar spaţiul de expunere stradală a fost drastic limitat. Au mai rămas doar ofertele venite din partea presei şi mediul online care, vorba aceea, este unul gratuit şi în care poţi să expui sau să te expui şi de o sută de ori pe minut pentru că nu te trage nimeni la răspundere. Un sondaj realizat de echipa Infopolitic prezinta cei mai importanţi candidaţi la alegerile locale, conform cifrelor brute ale sprijinului de care se bucură pe Facebook. Chiar dacă statistica pentru Zalău a fost una incorect prezentată în sondaj (candidatul PSD, Ionel Ciunt fiind plasat înaintea candidatului PNL, Radu Căpîlnaşiu, ca număr de fani pe Facebook), cifrele sunt interesante pentru a vedea de unde se pleacă în lupta electorală din 2016, la nivelul Capitalei şi municipiilor resedinţe de judeţ, ştiut fiind faptul că influenţa mediului online a crescut enorm în ultimii ani. Cea mai clară dovadă a puterii şi influenţei acestui mediu asupra unui rezultat electoral este rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2014, acolo unde reţele de socializare în primul rând dar şi presa ori blogurile au avut o influenţă covârşitoare asupra şanselor candidaţilor şi, în final, asupra rezultatului scrutinului. În judeţul Sălaj sunt aproximativ 67.000 de utilizatori de Facebook înregistraţi, care şi-au setat la profil municipiul reşedinţă sau una din localităţile judeţului. Numărul sălăjenilor care deţin un cont de Facebook este însă mult mai mare, având în vedere faptul că mulţi dintre ei nu mai locuiesc în ţară, îşi au domiciliile în alt judeţ, dar sunt direct interesaţi de ceea ce se întâmplă în locul de baştină.
Cifra fanilor de pe cea mai puternică reţea de socializare nu înseamnă în mod necesar şi gradul de popularitate de care se bucură un candidat. O parte din candidaţi au o bază de fani formată în decursul mai multor luni, chiar ani, în timp ce alţii şi-au înfiinţat pagina de susţinere de câteva săptămâni, prin urmare este firesc ca numărul de fani Facebook să fie ceva mai mic. Asta nu înseamnă că şansele scad, ci mai degrabă limitează oarecum câştigarea de capital electoral şi face cunoscute promisiunile candidatului respectiv pe o arie ceva mai restrânsă.

Zălăuanii nu se înghesuie la “like-uri”

În bătălia pentru Primăria Municipiului Zalău, candidatul cu cei mai mulţi fani pe Facebook este actualul primar al municipiului, Radu Căpîlnaşiu (5.230 de aprecieri la pagină), urmat de fostul prefect de Sălaj, Ionel Ciunt, cu 1.360 de aprecieri. Cifrele sunt însă într-o permanentă modificare, se câştigă, dar se şi pierd fani zi de zi. Candidatul PSD şi-a înfiinţat relativ târziu acestă pagină însă, judecând după timpul scurt care a trecut de la înfiinţarea contului oficial de Facebook, numărul de aprecieri nu este deloc de neglijat.
Un alt candidat care şi-a deschis de doar câteva săptămâni o pagină oficială este candidatul PNŢCD, Dorel Labo. Acesta a reuşit să strângă în decurs de doar trei săptămâni peste 1.000 de aprecieri pe pagina sa, el fiind totodată unul dintre cei mai activi candidaţi pe acestă reţea.
Vasile Cristian Lungu, candidatul PMP la Primăria Zalău a strâns pe Facebook 900 de aprecieri, iar Mircea Abrudan, candidatul UNPR, are puţin peste 200 de fani. În același timp, Gheorghe Stanciu, candidat independent, a strâns până în acest moment aproximativ 400 de aprecieri. Singurul candidat care nu are o pagină oficială de Facebook (şi care nici nu-şi doreşte aşa ceva) este candidatul UDMR, Fazakas Nicolae, actualul viceprimar al municipiului. Acesta se bucură însă de aprecierea prietenilor şi susţinătorilor pe care i-a strâns cu grijă în jurul său în timp, însă pe pagina personală de Facebook, aşa cum fiecare candidat dintre cei enumeraţi mai sus se bazează şi pe prietenii din lista de pe contul personal, cel „obişnuit”.

Cu toate acestea, migraţiile din contul personal către contul oficial al candidaţilor – lucru pe care cei mai mulţi au mizat – a dezamăgit în cea mai mare parte, întrucât doar un mic procent dintre “prietenii” de pe facebook au ales să dea “like” paginii oficiale a unui candidat. Postările şi îndemnurile candidaţilor la Primăria Zalău rămân însă la fel de lipsite de credibilitate, candidaţii nu reuşesc să convingă şi nici să iasă din tiparele învechite ale campaniilor electorale trecute. Strategiile de campanie au rămas în acelaşi stadiu înapoiat, se fac doar promisiuni rupte total de realitate, dar şi de posibilităţile reale ale candidatului, multe dintre ele fără nicio bază concretă sau, aşa cum se întâmplă peste tot în ţară, se merge masiv pe defăimarea candidaţilor din taberele adverse şi câştigarea de capital electoral pe principiul “ia uitaţi ce fac ceilalţi, noi nu facem ca ei”. Prea puţine mesaje sincere, convingătoare, iar aici este vina exclusivă a candidaţilor care nu au înţeles că, pentru a câştiga popularitate, utilizând mediul online, ai nevoie de o strategie ascuţită, gândită în profunzime de un PR online, cineva priceput în domeniu şi mai ales de adaptare a tuturor mesajelor, inclusiv a celor subliminale, la nevoile cetăţeanului, la realitatea socială din zilele noastre şi debarasarea totală de dogme, sloganuri şi deziderate ruginite, perimate, care nu mai au ecou în dorinţele şi nevoile cetăţenilor. Aceasta este, de fapt, poate cea mai mare greşeală pe care candidaţii o comit pe Facebook. Mai mulţi oameni strânşi pe cea mai expusă platformă online înseamnă în mod automat o expunere mai mare a mesajului electoral, distribuire din pagină în pagină a postărilor, o publicitate reală, mult mai eficientă decât cea clasică. Însă, toate acestea nu se fac pe ultima sută de metri, ci este necesar un timp îndelungat, un plan bine pus la punct şi, mai ales, oameni care să ştie exact ce trebuie să facă pentru ca şansele candidatului respectiv să crească şi cu ajutorul acestui segment, lucru care în Sălaj nu se întâmplă din păcate în niciunul din cazuri.

Diferenţe uriaşe între Capitală şi municipii

Locul 1 în topul candidaţilor PSD la alegerile locale este deţinut de candidatul PSD pentru Primăria Generală a Capitalei, Gabriela Firea, care are o bază formată din peste 400.000 de fani pe care, cu siguranţă, nu i-a strâns de când a intrat în cursa electorală pentru Bucureşti, ci în timp şi cu ajutorul celor care s-au ocupat de această pagină şi au făcut-o în mod profesionist. Pe locul doi se află Robert Negoiţă, candidat la Primăria de sector III din Capitală, cu aproape 40.000 de fani, iar pe trei, candidatul la Primăria Botoşani, Ovidiu Portariuc, cu 22.500 de aprecieri pe Facebook. Candidaţii PNL situaţi pe primele locuri în topul Facebook sunt Cătălin Predoiu (67.000), urmat de Emil Boc, candidat la Primăria Cluj Napoca, cu 26.500 aprecieri. Este important să ținem cont de faptul că nu toate like-urile candidaţilor (mai ales în privinţa candidaţilor care se luptă pentru Capitală) sunt relevante în competiţia electorală la nivel local, multe dintre acestea fiind obţinute de la susţinători din întreaga ţară, care nu pot vota la viitorul scrutin în localitatea pentru care candidatul „simpatizat” candidează.