În Stârciu s-a intrat cu excavatorul peste un sit arheologic

O asociaţie de crescători de vite din satul Stârciu, în dorinţa cât se poate de firească de a amenaja un drum forestier care să uşureze accesul către păşunea din apropierea satului, au nivelat cu buldozerul o suprafaţă de pământ, pe lăţimea corespunzătoare drumului şi pe o lungime considerabilă, pentru un drum pe care l-au construit cu cinci ani în urmă. Oamenii habar nu aveau că acolo se află urmele unei aşezări dacice, deşi, şi aici, părerile sunt împărţite, mulţi ştiind că acolo se afla o fostă cetate dacică, de unde şi numele atât de cunoscut al locului, „La Cetăţuia”, un loc pe care în vremuri străvechi fusese construită o cetate de apărare formată din şanţuri şi valuri de pământ. Edilul comunei Horoatu Crasnei ne-a declarat că oamenii care au construit acel drum au nivelat o suprafaţă de teren, fără să ştie că acolo se află urmele unei cetăţi. Primarul Florian Sur ne-a declarat: „Acea porţiune de drum a fost folosită în sat de zeci de ani. Generaţii întregi au trecut pe acolo în drumul lor către pădure şi spre păşune. Nu ştiu dacă cineva a ştiut că în acel loc s-ar afla urmele unei aşezări dacice. Poliţia a venit cu mai mult timp în urmă să facă nişte investigaţii, însă ulterior nu a mai venit nimeni. Nu am primit niciodată la Primărie – cel puţin de când sunt eu primar – , nicio înştiinţare, sau document din care să fi înţeles că acolo există într-adevăr o cetate dacică. Practic nu s-a dărâmat nimic, a fost doar nivelată zona. Eu ştiam că zona noastră este una în care au existat aşezări, însă de vreme ce nicio autoritate cu răspundere pe acest segment, nu ne-a anunţat prin adrese acest lucru, cel puţin de când deţin eu mandatul de primar. Oamenii nu au nici cea mai mică vină, pentru că nu au ştiut ce se găseşte acolo şi, mai important, de fapt nu s-a distrus nimic, a fost nivelat terenul, nu a intrat excavatorul şi nu s-a săpat la adâncime acolo”, a spus primarul Florian Sur. Edilul din Horoatu Crasnei ne-a mărturisit că aflase în urmă cu mai mult timp că zona satelor aparţinătoare, ar purta urmele unor cetăţi de apărare dacice însă nimeni nu a anunţat consiliul local în mod oficial acest lucru, fapt care, dacă ar fi fost cunoscut, ar fi putut constitui o multitudine de avantaje pentru comună. El a dorit să aşeze pe stema comunei şi o cetate, lucru cu care autorităţile nu au fost de acord la vremea respectivă, astfel încât proiectul de stemă având acest conţinut nu ar fi fost aprobat. Primarul Florian Sur nu deţinea, la data construirii acestui drum, mandatul de primar, la vremea respectivă primăria Horoatu Crasnei fiind condusă de Iosif Şimon. Până la închiderea ediţiei, nu am reuşit să obţinem şi opinia primarului de acum cinci ani, din Horoatu Crasnei.

Muzeul încearcă să salveze ceea ce a scăpat de buldozer

Reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău (MJIAS) ne-au declarat că, într-adevăr, acest drum forestier a nivelat practic valurile de pământ din dreptul şanţurilor de apărare construite de daci. Şeful secţiei de cercetare din cadrul Muzeului Judeţean, arheologul Horea Pop ne-a declarat: „Faptul este consumat, este posibil ca cei care au construit acest drum să nu fi ştiut că distrug, practic, o cetate de apărare dacică, şi că nivelarea acestui teren în vederea constuirii drumului, exact peste şanţurile şi „valurile” de pământ din dreptul lor, şterg definitiv acest obiectiv valoros. Din fericire nu a fost chiar totul distrus. Ar fi ideal şi reparatoriu ca această asociaţie de creştere a animalelor împreună cu autorităţile comunale, să încerce să îşi ofere sprijinul la remedierea situaţiei, atât cât se mai poate remedia, fireşte. Să mai salvăm ceea ce se mai poate salva. Toate aceste situri, obiective, sau monumente din judeţului Sălaj, sunt cuprinse în planurile urbanistice ale fiecărei localităţi. Acest lucru se şi comunică fiecărei unităţi administrativ-teritoriale fiind menţionate în mod expres în planuri”, a spus Horea Pop. Directorul MJIAS, Corina Bejinariu ne-a declarat că din aceste greşeli, dacă sunt într-adevăr greşeli, trebuie să înveţe fiecare. „Este momentul să educăm autorităţile locale pentru ca pe viitor, în orice lucrare care va fi aprobată de autorităţi, să se ţină cont aşa cum este legal şi normal, de aceste liste şi planurile care cuprind elementele de importanţă istorică, indiferent cât ar fi de mici. Autorităţile locale trebuie să cunoască potenţialul istoric al fiecărui colţ de sat din subordinea lor şi să evite pe viitor să intre cu utilajele fără să facă un minimum de investigaţii, fără să consulte planurile urbanistice sau măcar să întrebe un specialist. Sper că vom mai putea salva o parte din această cetate. Din informaţiile obţinute în urma investigaţiilor pe care le-am efectuat până acum, situl nu este distrus în proporţie de sută la sută” ne-a declarat directorul MJIAS.

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj a informat periodic fiecare localitate despre existenţa obiectivelor importante

Doina Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură a judeţului Sălaj, ne-a declarat faptul că toate primăriile din judeţ au la dispoziţie şi trebuie să cunoască planurile urbanistice generale, şi fiecare lucrare care se face, trebuie executată cu respectarea strictă a acestor planuri şi bineînţeles, a legii. „ Am comunicat periodic fiecărei primării din judeţ toate aceste lucruri, nu este o scuză plauzibilă faptul că <<nu s-a ştiut>>. Primarul de la vremea respectivă trebuia să cunoască aceste lucruri. În planul urbanistic general apare clar marcat, orice obiectiv de acest gen. Când dai o autorizaţie de construire, presupunând, de exemplu, că acest drum din Stârciu are aşa ceva, nu poţi să o faci fără să consulţi acest plan, listele monumentelor sau dacă nu te pricepi, să ceri măcar sprijin din partea celor care îl pot acorda. Există şi un arhitect şef în cadrul fiecărei primării, nimeni nu este singur acolo, în cazul în care băgăm în faţă „neştiinţa”. Ceea ce dorim acum, faptul fiind consumat, este ca împreună cu specialiştii muzeului, să ne deplasăm la faţa locului şi să începem cercetarea arheologică pe locul distrus. Problema este veche, din anul 2010. Încercăm acum să facem ce mai este posibil pentru a remedia măcar parţial distrugerea. Cu ajutorul autorităţilor din Horoatu Crasnei, dorim să le reparăm greşeala, dacă poate fi vorba de o greşeală în acest caz şi să mai salvăm ceea ce se mai poate salva din zona aceea, extrem de bogată şi valoroasă” a spus Doina Cociş. În acest caz a fost sesizată şi Poliţia, în cauză fiind efectuate în prezent cercetări, urmând ca dosarul să fie înaintat parchetului, cu propunere legală.