La Zalău a început amenajarea unei grădini botanice. Proiectul este inițiat și coordonat de Andrei Manafu, un tânăr de 27 de ani, student la horticultură. Grădina va cuprinde probabil cel mai mare parc de magnolii din România.
Grădina este amenajată pe o suprafață de aproximativ 4 hectare, teren situat la poalele Meseșului, la capătul străzii Freziilor, spre stânga, în apropierea orașului. Totul a pornit de la bunicul lui Andrei, inginerul Mircea Lăncrăjan care a cumpărat terenul cu decenii în urmă. Sălăjeanul, un pasionat de natură, a plantat aici sute de arbori, flori, magnolii, cireși etc. Anii au trecut, iar activitatea a fost preluată de Andrei, nepotul inginerului.
Reporter: Andrei, care sunt planurile tale?
Andrei Manafu: Am văzut că locul este foarte potrivit pentru așa ceva și am trecut la treabă. Vrem să transformăm locul într-o grădină botanică, într-un parc dendrologic unde să vină lumea, să vadă frumusețea locului, să se relaxeze. În perioada asta de pandemie am văzut că foarte multă lume nu a avut unde să iasă, totul era închis, iar oamenii și-au dorit foarte mult să iasă în natură. Asta vrem noi să oferim aici, un colț de natură, un loc curat cu o multitudine de plante și arbori deosebiți.
Rep.: Pe ce suprafață amenajați această grădină?
A.M.: Este o suprafață de aproximativ 4,5 hectare, atâta avem aici. Pe viitor ne gândim să ne extindem, dar acum atâta este posibil. E mult de muncă, mult de curățat și foarte mult de amenajat.
Rep.: Ce fel de colecții de plante și arbori va avea această grădină?
A.M.: Am adus foarte multe plante din diferite țări, chiar și din Noua Zeelandă avem nenumărate soiuri de magnolii. Avem aproximativ 300 de soiuri de magnolii și sunt plantate deja în parc. Noi vrem să facem și un parc de magnolii, nu doar o grădină botanică. Elementul principal al acestui loc va fi parcul cu magnolii. Pe lângă toate acestea, intenția noastră este să amenajăm și un parc dendrologic unde să poată veni studenții pentru a studia plantele, pentru a analiza la fața locului anumite soiuri și specii, pentru a participa la cursuri organizate aici. Ne dorim ceva pentru toată lumea, un lucru bine făcut.
Rep.: Am văzut că lucrările au început deja cu amenajarea aleilor.
A.M.: Da, se lucrează deja. Am cumpărat propriul utilaj pentru amenajarea acestor alei. Ne-am făcut niște calcule și am constatat că e mai eficient să ne cumpărăm utilajul decât să închiriem unul.
Rep.: Când va fi gata această lucrare?
A.M.: Niciodată nu va fi gata, tot timpul va fi de lucru câte ceva. Nu putem aduce plante și să ne așteptăm ca totul să fie gata într-un an, nu. Plantele cresc, trebuie îngrijite, e nevoie de timp. Parcul poate fi vizitat deja, e un loc liniștit, în mijlocul naturii.
Rep.: Cum a început povestea asta?
A.M.: Povestea asta a fost începută de bunicul meu acum mai bine de 20 de ani, cred. Bunicul a fost cel care a început să se ocupe de plante ornamentale și de grădini, să le amenajeze și să le întrețină. De cinci ani sunt lângă bunicul meu și am început să învăț meserie. Am învățat meserie indirect, fără să-mi dau seama. Veneam, plantam ceva, udam o plantă, o floare, așa am învățat. A ajuns să-mi placă toată treaba asta, iar de cinci ani am preluat eu totul. Încerc să fac totul cât de bine pot.
Rep.: Ce-ai studiat în adolescență?
A.M.: În liceu am studiat intensiv matematica și informatica, mă gândeam să activez în domeniul IT, nu aveam legătură cu plantele, cu natura, nu eram preocupat de așa ceva. Lucrurile s-au schimbat, iar acum sunt student în anul IV la horticultură.
Rep.: Câți munciți aici, la acest proiect?
A.M.: Momentan sunt doar eu și cu soția mea. Amândoi muncim foarte mult. Uneori mai avem zilieri care ne ajută. Trimitem plante ornamentale în toată țara, trimitem peste tot, în toate județele. Cred că am învățat toate localitățile și toate orașele pe unde am trimis plante în ultimii ani. Producem material săditor, arbori, brazi, arbuști, producem noi cât mai mult, dar sunt și plante pe care le aducem din altă parte, chiar și din străinătate. Sunt unele plante pe care nu le putem obține noi, pe acestea le aducem și înființăm culturi de plante-mamă. De aici continuăm și ne descurcăm noi.
Inginerul Mircea Lăncrăjan, un bunic și visul său
Discuția cu Andrei a continuat în parcul ce urmează să devină o grădină botanică. Este un loc care se transformă, iar magnoliile mi-au arătat că primăvara aste aproape. A venit lângă noi și cel care visează la o grădină botanică, la un parc cu magnolii. Inginerul Mircea Lăncrăjan spune că această grădină este visul său. „Este un teren pe care l-am cumpărat cu decenii în urmă. Vă povesteam că acest parc este visul meu, iar Andrei continuă ce am început eu. Ideea de a face un parc în care să predomine magnoliile îmi aparține. Sunt niște arbori care înfloresc extraordinar de frumos. Mă bucur că ideea mea prinde viață, iar Andrei a îmbrățișat această idee pe care o duce consistent înainte. Multe soiuri de magnolii pe care le vedeți aici sunt aduse din Noua Zeelandă. Într-o bună zi aceste magnolii vor înflori și va fi un adevărat spectacol de care sper să ne bucurăm cât mai mult”, mi-a spus inginerul Mircea Lăncrăjan.
Unde este parcul pana la urma? Se spune ca poate fi vizitat. Poate sunt persoane care vor sa faca voluntariat, sa ajute, se simt bine in aer curat.
Bună ziua! Pe strada Freziilor din Zalău, la marginea pădurii.
Se poate contacta la http://www.copacei.ro
Foarte frumos, felicitari ! In urma cu 20 ani imi plimbam si eu cainele in acea zona, aproape zilnic. Era si atunci foarte frumos, cu sute de trandafiri, dar si flori de primavara. Corcodusul de langa cabana era un spectacol al naturii! Am invatat si eu, asa „din mers”, de la dl. Lancrajan, foarte multe lucruri utile despre ingrijirea florilor si a arbustilor. Mult succes in tot ceea ce urmeaza sa faceti, abia astept sa merg in vizita!
Il plimbai singura ?
unde,spre Meses?
http://www.copacei.ro este site-ul lor