Anunţul făcut de Ministerul Sănătăţii privind epidemia de rujeolă existentă în România a creat panică în special în rândul părinţilor. 675 de copii din 23 de judeţe au contactat această boală înfecţioasă de la începutul anului, iar trei dintre ei, toţi sub vârsta de 1 an, când este programată vaccinarea ROR, au murit. Un al patrulea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar aşteaptă confirmarea finală.
Faţă de situaţia înregistrată anul trecut, creşterea este uriaşă şi îngrijorătoare: în 2015, doar şapte cazuri de rujeolă au fost confirmate, fără niciun deces. În 2016, numai Sălajul a raportat şapte cazuri. Lista îmbolnăvirilor cu rujeolă este completată de cele 219 cazuri înregistrate la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj, 145 de cazuri în judeţul Mureş, 113 în Arad (două decese), 71 în Timiş (un deces), 33, în Braşov, 27, în Suceava, 14 cazuri în Hunedoara, 13, în Caraş-Severin şi trei în Alba.
Cazurile de rujeolă ale Sălajului: cinci copii şi doi tineri
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, două din cele şapte cazuri au fost înregistrate în mediul urban, la doi tineri în vârstă de 19, respectiv 20 de ani, studenţi în Târgu Mureş, respectiv Cluj-Napoca, iar celelalte cinci, în rural, într-o comunitate din Poiana Blenchii. „Doi dintre aceşti copii fuseseră internaţi, anterior contactării bolii, la Cluj, unde a evoluat focarul. Mai apoi, i-au îmbolnăvit şi pe ceilalţi trei. Toţi au fost spitalizaţi în unităţi medicale din Cluj ori Timiş, şi nu la Spitalul Judeţean din Zalău. În ceea ce îi priveşte pe studenţi, cel mai probabil aceştia au luat boala din oraşele în care studiau. Potrivit fişelor lor medicale, unul fusese vaccinat în copilărie, celălalt, nu, însă este greu de spus dacă evidenţele sunt corecte”, ne-a declarat Ligia Marincaş,directorul DSP Sălaj. În prezent, în judeţ nu există niciun caz de rujeolă.
Responsabilitatea părinţilor
Aceasta a ţinut să tragă un semnal de alarmă cu privire la acei părinţi care refuză cu bună ştiinţă să îşi vaccineze copiii, punând, astfel, în pericol, nu doar sănătatea pruncilor lor, ci şi a celorlalţi din jur. „Nu există nicio altă măsură mai bună de prevenţie decât vaccinarea”, a precizat oficialul instituţiei. Ligia Marincaş a mai adăugat că în acest moment, dozele de vaccin ROR sunt suficiente, numai în ultimele două luni, medicilor de familie din judeţ fiindu-le distribuite circa 2.500 de doze.
„Doze sunt destule, important este ca părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinat”, a menţionat, la rândul său, medicul de familie Olimpia Moigrădean. Aceasta susţine că părinţii care s-au declarat anti-vaccinare au făcut-o pentru că se tem că ar putea determina apariţia autismului. „Unii aleg să citească numai contraindicaţiile, nu şi indicaţiile. În 33 de ani de activitate, nu am avut niciun caz autism cauzat de vaccinul ROR”, explică doctorul.
În tot răul pare să fie şi un bine, pentru că o parte dintre cei care au dat declaraţii pe proprie răspundere cum că refuză vaccinarea copilului au revenit asupra deciziei. Şi doctoriţa Moigrădean are un astfel de caz, părintele contactând-o în cursul zilei de ieri pentru a cere imunizarea odraslei.
Ce este rujeola şi cum poate fi prevenită?
Rujeola este o boală eruptivă contagioasă care afectează mai ales copiii, fiind provocată de un virus din genul Paramixovirusurilor. Virusul trăieşte exclusiv în organismul omului si se transmite în mod direct în cursul tusei sau strănutului unui subiect bolnav de rujeolă (intră în organism pe căile respiratorii sau prin ochi – conjunctivă). Boala este contagioasă în timpul perioadei de incubaţie (aproximativ 10 zile), dar şi în timpul perioadei de manifestare (durată de patru zile). Rujeolă nu survine decât în mod excepţional a doua oară, infecţia cu virus conferind o imunitate durabilă şi permanentă faţă de această boală.
Boala se declanşează brusc prin febră ridicată, inflamaţie a mucoasei foselor nazale (rinită) şi o inflamaţia conjunctivei (conjunctivită) cu scurgere (catar oculonazal) şi tuse. Faţa este buhăită, interiorul gurii este sediul unei erupţii mucoase caracteristic bolii şi denumit semnul lui Koplik (apariţia de puncte albicioase pe faţa internă a obrajilor). Acestor semne le urmează o erupţie cutanată de macule roşii, care debutează pe faţă şi se întinde rapid la întregul corp. Maculele pot conflua în mari plăci roşii. Febra şi erupţia regresează în mai puţin de o săptămână, dar tusea poate persista una până la două săptămâni.
Pericol petru femeile însărcinate
Complicaţiile frecvente sunt suprainfecţiile respiratorii: rinita purulentă, laringita, faringita, otita sau bronşita. La bolnavii cu sistem imunitar slăbit poate surveni o pneumonie interstiţială – ori bronşită capilară – cu prognostic foarte sever. Mai sunt posibile şi complicaţii neurologice (encefalită), dar sunt rare. Ele pot debuta în primele zile ale erupţiei sau mai târziu şi pot lăsa sechele neuropsihice. Rujeola în cazul unei femei gravide poate provoca un avort în primul trimestru de sarcină, o naştere prematură în trimestru al doilea şi al treilea de sarcină şi constituie pe toată durata sarcinii un risc de malformaţii pentru făt.
Tratamentului constă în medicamente contra febrei, contra tusei, dezinfecţia căilor respiratorii şi a ochilor (antiseptice şi antibiotice), odihnă. În caz de complicaţii se recurge la tratamentul specific acestora .
Prevenirea rujeolei constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la persoanele care sunt imunodeprimate). Vaccinul este în general injectat în asociere cu cele ale rubeolei şi oreionului (vaccin ROR.) şi este administrat după vârsta de un an, mai devreme chiar atunci când copilul trăieşte într-o colectivitate.
O seroprevenţie (administrarea de imunoglobuline conţinând anticorpi specifici pentru antigenele virusului) este posibilă la persoanele fragile şi la femeile gravide care au venit în contact cu bolnavii de rujeolă; ea nu este totuşi eficace decât dacă este practicată înainte de a cincea zi care urmează contactului cu virusul şi eficacitatea ei nu este durabilă decât dacă este urmată de o vaccinare efectuată nu mai târziu de trei luni după aceea.
