Culmea medicinei se aplică şi în Sălaj: Intri în spital cu o boală şi ieşi cu două

Cele mai frecvente boli contactate în spitale sunt virozele, infecţiile respiratorii şi hepatitele. Există însă şi afecţiuni dobândite în secţiile de pediatrie, chirurgie sau neurologie. Deşi sumele alocate achiziţionării materialelor de curăţenie şi dezinfectanţi au fost majorate semnificativ în ultimii ani, problema infecţiilor intraspitaliceşti a rămas una de actualitate în unităţile medicale româneşti, iar cele din Sălaj nu fac excepţie.

Nu mai puţin de 28 de astfel de cazuri au fost înregistrate în primele două luni ale anului în curs la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, cea mai mare unitate medicală din judeţ. „În luna ianuarie au fost înregistrate 13 cazuri de infecţii nosocomiale, pe secţiile: Boli Interne, Ortopedie, Boli Infecţioase, Nerurologie şi ORL, iar în luna februarie, numărul unor astfel de cazuri a ajuns la 15. Acestea au fost înregistrate în cinci secţii ale Spitalului, respectiv Boli Interne, Neurologie, Psihiatrie, Pediatrie şi Chirurgie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean, Codruţa Puşcaş.
Comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu toate că suma alocată materialele de curăţenie a fost semnificativ majorată, numărul sălăjenilor care s-au pricopsit cu o infecţie în perioada în care au fost spitalizaţi s-a dublat. Astfel, în primele două luni ale anului 2013, au fost raportate, în total, 12 cazuri de infecţii nosocomiale: nouă au fost înregistrate în luna ianuarie, pe secţiile: Ginecologie, Pediatrie, Ortopedie, Chirurgie şi Chirurgie Plastică, iar în luna februarie au fost raportate doar trei cazuri de infecţii pe secţia Boli Interne.
Pentru acest an fost alocat peste un milion de lei pentru materiale de curăţenie şi dezinfectanţi, cu aproximativ 230.000 de lei mai mult faţă de anul precedent, când potrivit datelor primite de la purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean, au fost alocaţi 470.000 de lei pentru materiale de curăţenie şi 385.000 de lei pentru dezinfectanţi.
Reprezentanţii celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ susţin că majoritatea infecţiilor au apărut la pacienţi în vârstă, cu afecţiuni multiple, polispitalizaţi şi în alte unităţi sanitare, cu antibiotico-terapie îndelungată în antecedente.
Doar două cazuri raportate la Spitalul din Jibou
Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău sunt raportate cele mai multe infecţii nosocomiale întrucât aici, spre deosebire de restul unităţilor medicale sălăjene, există un compartiment integrat al cărui specific este identificarea acestor cazuri şi luarea de măsuri pentru remedierea lor. „Totodată este şi cel mai mare spital din judeţ, cu cel mai mare flux de pacienţi şi unde sunt efectuate intervenţii mai complexe decât în restul, iar într-un spital de boli cronice nu vor vor putea fi depistate tot atâtea cazuri de infecţii nosocomiale cât într-un spital de urgenţă”, a menţionat reprezentantul DSP Sălaj.
De altfel, singura unitate spitalicească care a mai raportat infecţii nosocomiale a fost Spitalul Orăşenesc din Jibou, unde, în primele două luni ale acestui an au fost înregistrate doar două astfel de cazuri.
Infecţia nosocomială determină consecinţe serioase atât în plan medical, cât şi în plan economic. Poate cauza, astfel, apariţia de infecţii respiratorii grave la cei intubaţi mai multe zile, complicaţii postoperatorii tardive (peritonite, abcese intraperitoneale, granuloame de corp străin etc.), posibile intervenţii chirurgicale ulterioare, prelungirea duratei de spitalizare, incapacitate temporară, prelungită sau definitivă de muncă etc.
Potrivit specialiştilor, infecţiile nosocomiale se manifestă prin infecţii urinare (uretrite, cistite, pielonefrite putându-se ajunge la septicemii), infecţii ale pielii şi părţilor moi (frecvente la bolnavii imobilizaţi îndelung, unde apar escare sacrate care se suprainfectează). De asemenea, pot apărea infecţii peritoneale postoperatorii: peritonite postoperatorii (după intervenţii chirurgicale digestive, vasculare, urologice, ginecologice) sau peritonite care survin după o spitalizare îndelungată (pe fondul unei pancreatite, ischemii digestive cu perforaţii, a unui ulcer de stres etc.). Semnele sunt mai puţin evidente în cazul bolnavilor grav decât în cazul peritonitelor extraspitaliceşti, din cauza medicaţiei simptomatice analgetice pe care o primesc cei internaţi.