Cu zeci de paturi neutilizate, Centrul “Acasă” are cea mai lungă listă de așteptare din țară: 6.500 de pacienți

Problemele ridicate în articolul publicat de cotidianul Magazin Sălăjean în urmă cu o lună, intitulat “Paradox pur românesc: activităţile Centrului Acasă – sugrumate de nepăsarea autorităţilor” revin în trista realitate medicală pe care județul nostru continuă să o trăiască. Comitetul Consultativ de Dialog Civic desfășurat miercuri, în prezența prefectului Florin Florian, a avut pe ordinea de zi problemele cu care acest centru unic în România se confruntă pe mai departe. Din păcate, soluțiile aduse la masa discuțiilor nu par a fi viabile, cu atât mai puțin posibil de pus în aplicare într-un viitor concretizat doar într-o listă de așteptare de 6.500 de bolnavi din toată țara.

Avem un Centru unic în România, dotat cu aparatură medicală de ultimă generație, terapii-unicat, individualizate, cu condiții de tratament și spitalizare pe care le întâlnești doar în clinici mari din Europa, cadre medicale de elită, asistente școlite în Olanda, îngrijitoare și alte categorii de personal care se dedică trup și suflet bolnavilor din județul Sălaj dar și celor veniți în număr mare din toate județele țării. Acestora li se adaugă bani veniți din Olanda, anual, prin sponsorizări de sute de mii de euro din partea unor oameni sau concerne care nu au nicio datorie față de România, cu atât mai puțin față de județul Sălaj. Un Centru în care ideea de sănătate este cea care însuflețește activitatea din fiecare minut a celor care lucrează acolo. Spitale de renume din România trimit cu recomandare pacienții tratați în sediile lor la Centrul Acasă, situat la poalele Meseșului, însă pacienții nu pot face altceva decât să se înscrie pe cea mai lungă listă de așteptare  a unei unități medicale din România, sperând zadarnic că vor prinde o șansă, în timp util, la un loc în acest Centru. Greu de crezut, din moment ce lista de așteptare a acestui centru de tratament și recuperare a depășit (pentru internări la care se adaugă solicitările pentru tratament în ambulatoriu) 6.500 de nume și tot atâtea destine aflate în suferință. 94 de paturi din 120 sunt acoperite de contracte cu Casa de Sănătate, iar numărul de paturi, în loc să crească, scade cu fiecare an. Restul, plus alte 30 de paturi, sunt neutilizate, puse sub cheie, într-o realitate care te îngrozește și provoacă revoltă, deopotrivă. Așadar, zeci de bolnavi care ar avea loc în acest Centru (când vorbim de paturi nu ne referim la obiectul de mobilier în sine, ci la tratament și spitalizare, firește) nu pot ajunge aici pentru că… “legea-i lege”.

Secţia de recuperare medicală (copii şi adulţi)  are de 50 paturi, iar secţia de recuperare medicală neurologie (copii şi adulţi)  are doar 70 paturi. În anul 2016 Centrul de Recuperare a oferit servicii medicale atât în sistem de spitalizare continuă, cât și în ambulator după cum urmează: spitalizarea continuă (durata de 13/14 zile internare) numărul cazurilor externate a fost de 2.308 din care adulți 1.799 de pacienți, copii 509 de pacienți, recuperare neurologie adulți 1.121, copii 244.Recuperare medicală – adulți  678, copii 265. Ambulator, pacienți consultați – 4.346, din care 622 pediatrie, neurologie pediatrică 917, reumatologie 301,  neurologe 1.597, recuperare și reabilitare medicală 909. Tratamente clinice: 1.657 din care neurologie 850 și servicii conexe, neurologie pediatrică 807 și servicii conexe, recuperare și reabilitare medicală – 207 cure. În concluzie, Centrul „Acasă” a oferit servicii medicale de recuperare în sistem spitalicesc pentru un număr de 2.308 pacienți. În cadrul Ambulatorului  Centrului au fost realizate 4.346 de consultații de specialitate și un număr de 1.864 tratamente.

Perspective sumbre

Deși am dezbătut pe larg în articolul nostru din 7 martie, situațiile paradoxale cu care acest Centru se confruntă, trebuie reamintit faptul că 30 de paturi zac în continuare ca într-un hotel nelocuit, în saloane moderne, dotate cu băi, televizoare și absolut tot confortul, doar pentru că o lege bolnavă și care nu se vrea a fi însănătoșită de cei care ne conduc la nivel național, lovește în bunăvoința, banii și sacrificiul unor oameni, români și străini care nu au nicio datorie față de noi dar care vor să-și dedice capacitatea, timpul și banii, însănătoșirii oamenilor. Directorul Centrului, Georgeta Fiț, a expus în cadrul ședinței de miercuri, pe scurt, situația Centrului, rugând totodată factorii de decizie din Sănătatea sălăjeană și conducerea Prefecturii Sălaj, reprezentantul Guvernului în teritoriu, să găsească o soluție pentru ca numărul de paturi din Centrul Acasă, contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate, să fie suplimentate.

Prefectul județului, Florin Florian, a încercat să avanseze o posibilă soluție, aceea de a se ajunge la un acord cu partea olandeză în vederea găsirii unor posibilități de asigurare a acestor servicii contra cost. Având în vedere faptul că această listă de așteptare este una imensă, foarte mulți pacienți sunt dispuși să plătească aceste servicii, știut fiind faptul că acest Centru oferă nu doar servicii medicale de elită dar și rezultate post-tratament absolut uimitoare, lucru care ne-a dus vestea în toate localitățile din țară. Directorul centrului a spus că această posibilitate este exclusă dat fiind faptul că președintele fondator al acestui centru, medicul olandez Jo Sampermans, refuză din start ideea asigurării contra cost a serviciilor medicale într-un centru care are la bază ideea carității.

Pe de altă parte, posibilitatea suplimentării numărului de paturi contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate Sălaj este lipsită de orice șansă. “Aceasta este legea, nu avem ce să facem. Guvernul stabilește anual, prin lege, numărul de paturi pentru Sănătatea fiecărui județ. Posibilitatea măririi acestui număr este inexistentă. Ideea unui „transfer” de paturi din alte județe, către noi, este, iarăși, imposibilă, nu există această variantă”, a spus Olga Stana, directorul casei Județene de Asigurări de Sănătate Sălaj.

Prefect, primar, parlamentari, directori – chemați să se implice

Atâta timp cât mereu aceste probleme se dezbat însă nu primesc niciun fel de soluții viabile, ori măcar încercări din partea celor care decid și trebuie să se implice în aceste probleme, discuțiile sunt sterile iar rezultatele, aceleași mereu: invizibile. Desigur, există un cadru legislative, însă acesta, deși nu este bătut în cuie, nici nu se poate schimba de la sine. Este nevoie de implicarea conducerii județului, a municipiului, de intervenții la tribunele Parlamentului a celor pe care i-am ales să ne reprezinte. Este nevoie de implicarea lor nemijlocită și urgentă, care să dea rezultate, și nu doar de ședințe și discuții, urmate invariabil de aruncarea vinei pe eternul cadrul legislativ. O lege poate fi schimbată dacă cei de la București vor fi convinși că acest Centru asigură nu doar servicii pentru sălăjeni, ci și pentru peste 30 la sută din numărul de pacienți care nu sunt din județ. O soluție nu există decât în condițiile în care nu se vrea a fi văzută, în rest, explicațiile, justificările și scuzele, nu încălzesc și nu însănătoșesc pe nimeni. Prefectul Florin Florian a dat semnale că dorește să se implice în această problemă. Acesta a adresat public o invitație reputatului medic olandez Jo Sampermans la o serie de discuții pentru a găsi o soluție în această problemă, iar singura cale cu șanse reale, până la schimbarea legislației în care oricum nu mai speră nimeni, ar fi înființarea unei “aripi” independente a centrului în care, într-un cadru legal firește, aceste servicii să poată fi asigurate și contra cost.

Aberațiile legislative au ucis una dintre cele mai nobile activități ale centrului

 Activitatea de îngrijire la domiciliu a fost, din păcate, sistată definitiv, din cauza altor aberații legislative care duc către o așa-zis dublă finanțare, o situație ilegală, toate acestea conducând în final la problemele pe care Primăria Zalău le are la Curtea de Conturi deși, în mod paradoxal, municipalitatea dorește să facă un bine și să mențină această activitate prin finanțare. “Nu avem ce să facem. Avem cu ce, avem personalul necesar, avem voinţă, însă lipsa unor legi realiste, clare, care să ofere fără niciun fel de interpretare, posibilitatea alocării de fonduri, ne fac să ne gândim să sistăm această activitate. Este trist şi nu poţi explica oamenilor de ce un serviciu de îngrijire la domiciliu nu este considerat a fi un serviciu public. Avem pacienţi cărora le facem tratamentul acasă, injecţii, proceduri, terapii. Cum să numim aceste servicii, ce sunt ele, în beneficial cui sunt, de vreme ce autorităţile române spun că nu sunt servicii publice? Eu vin în România de peste 25 de ani şi tot ce am de făcut este să-i felicit pe aceşti oameni care lucrează aici, altceva nu am de făcut, nu am niciun lucru despre care să mă plâng, în afară de nepăsarea autorităţilor române. O astfel de situaţie ar fi inadmisibilă în oricare alt stat european. Desigur, sălăjenii au prioritate în tratament, dar nici nu pot să-i întorc de la poartă pe cei care vin cu urgenţe din alte judeţe, aflând despre Centrul nostru din diferite surse. Aici ar trebui găsită o soluţie iar cei care o pot face, trebuie să o facă cât nu este prea târziu”, ne-a spus la întâlnirea din 7 martie, fondatorul şi cel care este considerat părintele acestui centru, medicul olandez Jo Sampermans.

“Acasă” are nevoie de legi realiste și de implicarea autorităților

 O  rază de speranță ar putea veni, așadar, din partea noii conduceri a Prefecturii, prin implicarea urgentă și concretă a prefectului Florin Florian în găsirea împreună cu factorii de decizie din Primăria Zalău și din Sănătate, a unor soluții care să înlocuiască clasica arcuire a umerilor de care am avut parte, mereu și mereu, din partea unor oameni care ne reprezintă. Îndrăznim să rugăm din nou parlamentarii sălăjeni, cei pe care i-am trimis la București tocmai pentru a ne reprezenta în fața celor care decid la nivel național, să se implice activ și vizibil în această problemă. Pentru că nu putem aștepta la nesfârșit să primim ceva fără ca noi înșine să ne implicăm vizibil, fără să batem chiar cu pumnul în masă pentru a ne face auziți, cu atât mai mult cu cât, iată, prin aceste instituții asigurăm sănătatea și oferim o speranță și altor oameni, deloc puțini, care nu au nicio legătură cu județul nostru. Nu ne putem mulțumi cu un “cadru legislativ” vădit strâmb, rupt total de realitate și, chiar dacă nimeni nu garantează reușita schimbării lui, indiferența și lipsa implicării în încercarea de schimbare reprezintă, de departe, o faptă de neiertat pentru cei puși să ne apere și să ne garanteze și puținele drepturi pe care le mai avem.