Coșmar nesfârșit pentru locuitorii și pietonii de pe străzile transformate în “centura Zalăului”

Străzile Gheorghe Lazăr, Kossuth Lajos și Andrei Șaguna din municipiu sunt străzi aflate zi și noapte sub asediul roților autocamioanelor, fiind transformate, practic, în “șosea de centură” a Zalăului. Casele oamenilor care locuiesc pe aceste străzi se zguduie ca la cutremur, aproape în permanență. În multe cazuri, casele au crăpături ce pornesc chiar de la fundație și se ridică la o înălțime de peste un metru, în pereții exteriori. În alte cazuri, gardurile cu bază din beton sunt și ele crăpate. De poluare fonică și noxe nici nu mai are sens să amintim.

Ceea ce este îngrijorător este faptul că nu doar cei care locuiesc pe această stradă au de suferit, ci și ceilalți participanți la trafic, în special pietonii și bicicliștii, mamele care se deplasează cu cărucioare, copii, zălăuani care nu au literalmente pe unde să circule. Carosabilul este crăpat pe porțiuni mari, bordurile sunt înfundate în pământ, trotuarele nefiresc de înguste, sunt și ele aproape impracticabile. Mai mult decât atât, ploile de care nu mai scăpăm transformă aproape zilnic strada într-o baltă, iar pietonii aflați pe trotuar sunt udați și murdăriți din cap până în picioare de tirurile și basculantele care trec cu viteză prin bălțile uriașe, împrăștiind apa murdară atât pe trotuare, cât și pe pereții imobilelor.

Strada arată în acest moment așa cum puteți observa în fotografie și nu se cunosc, deocamdată, măcar proiectele de pe hârtie care ar putea schimba, atât cât se poate, în bine această situație. Așteptăm și răspunsul municipalității cu privire la posibilele lucrări de reabilitare ce ar putea fi desfășurate pe această stradă, ca și pe strada Kossuth Lajos, Gheorghe Lazăr și celelalte străzi din zonă, a căror imagine nu este foarte departe de cea pe care o are în prezent strada Andrei Șaguna.

Nici varianta care ar fi putut salva, fie și temporar, aceste străzi stradă de la colaps nu a avut sorți de izbândă. Primăria municipiului ar putea cel puțin să asfalteze aceste străzi ori să le plombeze măcar și să asigure un minimum de siguranță în trafic, pentru că gropile și craterele pe care le puteți vedea reprezintă un adevărat pericol atunci când ies în calea unor mastodonți încărcați cu zeci de tone de marfă.

Rămăsese, ca o ultimă picătură de speranţă, o soluţie care ar fi putut scăpa acest municipiu de nenorocirile şi problemele pe care mastodonţii le aduc pe străzile oraşului, zi şi noapte. Posibilitatea devierii acestui trafic pe o rută ocolitoare din judeţ a fost respinsă la Zalău, nefiind agreată ideea pentru care au optat şi alte judeţe (amintim doar judeţul Mureş, unde DJ 151D Ungheni-Acăţari funcţionează ca o centură ocolitoare a municipiului Târgu Mureş şi preia traficul greu de pe E 60 dinspre Braşov, către Cluj Napoca, până la finalizarea centurii propriu-zise). Inspectoratul de Poliţie al judeţului Sălaj ne-a comunicat în urmă cu mai mult timp, în legătură cu posibilitatea devierii traficului greu din Zalău, pe o rută judeţeană, respectiv ruta Românaşi – Creaca – Jibou – Mirşid – Crişeni, că acest lucru nu este posibil. Deşi argumentat, răspunsul nu a fost în măsură să rezolve măcar parțial situația.

„Datorită faptului că infrastructura/lăţimea drumului nu permite acest gen de trafic, momentan nefiind asigurate trotuare în incinta localităţilor traversate, iar pietonii sunt nevoiţi să circule pe marginea /acostamentul parţii carosabile, apreciem că devierea traficului greu pe ruta Românaşi-Creaca-Jibou-Mirşid-Criseni, nu este o soluţie oportună”, spun reprezentanţii IPJSălaj. „Totodată, traseul de deviere a traficului pe ruta respectivă totalizează 48 km, fiind cu 29 km mai lung faţă de tronsonul Românaşi-Zalău. De asemenea, intersecţia DJ 108A cu DN1F, din localitatea Românaşi, necesită a fi modernizată pentru fluidizarea traficului.

Traficul greu din municipiu – un pericol activat în permanență pentru zălăuani

Nu în ultimul rând, DJ 108A (Românaşi–Jibou) este un drum construit pentru trafic redus şi infrastructura acestuia nu permite circulaţia traficului greu”, se arată în încheierea comunicatului. Se argumentează, printre altele, că anumite porţiuni de drum din traseul propus nu corespund ca infrastructură sau lăţime.

Îi invităm pe cei care susţin ipoteza aceasta, dar şi pe curioşi, să măsoare lăţimea străzilor Lajos Kossuth şi Andrei Şaguna, să constate că sunt atât de late încât două tiruri chiar nu pot trece unul pe lângă celălalt, unul dintre ele fiind nevoit să foţeze marginea carosabilului, sau să tragă pe dreapta, pentru a-i face loc celuilalt. Se justifică dezacordul şi prin faptul că în localităţile prin care se propune devierea traficului greu nu există trotuare pentru deplasarea în condiţii de siguranţă a pietonilor. Dar câte localităţi de pe drumul european ce străbate Sălajul au trotuare? La alţii s-a putut, la noi nu merge. Prin urmare, cade şi unul din „pilonii” care ar fi putut susţine cu putere, această opţiune, din partea Poliţiei sălăjene. Ne-am adresat, cu luni în urmă, şi reprezentanţilor Ministerului Transporturilor cu aceeaşi întrebare însă răspunsul nu a venit niciodată.

Trebuie așadar, să ne obișnuim cu gândul că acest coşmar va face parte încă mulţi ani din viaţa noastră, chiar dacă proiectul tronsonului doi al centurii a fost într-un final pus pe aplicația SICAP pentru licitație. Nenorocirile pe care traficul greu le-a adus în Zalău de-a lungul timpului, nu sunt deloc puţine. Vieţile omeneşti, curmate sub roţi de tir, clădiri distruse, panică şi groază în rândul cetăţenilor, pericole la tot pasul. 

Dacă amintim şi ultima nenorocire, accidentul din Brădet în care, ca prin minune, nimeni nu şi-a pierdut viaţa, însă pagubele provocate au depăşit un milion de euro, nu mai este nimic de adăugat. Poluarea, zgomotul, problemele care vin cu fiecare autovehicul de mare tonaj care goneşte prin cartierele municipiului, vin şi ele la pachet şi rămân ca un stigmat pe care un municipiu-reşedinţă de judeţ dintr-o ţară UE a anului 2019 îl va purta pe destin mult timp de acum înainte.