În lipsa unor restaurante cu stele Michelin în România, nu ne rămâne decât să ne mândrim cu câteva destinații turistice care au primit, recent, acest calificativ râvnit de toate obiectivele de interes turistic din lume.
Autorii Ghidului de Călătorie Michelin au pus pe harta obiectivelor care merită vizitate de lumea întreagă Salina Turda, Parcul Naţional Retezat Valea Maramureșului și Castrul Roman Porolissum. Ghidurile sunt vândute într-un milion de exemplare și ajung în 38 de țări.
Ghidul Verde Michelin este unul dintre cele mai apreciate referinţe de călătorie. Are peste 500 de pagini şi include tot atâtea recomandări turistice. După ce au vizitat România, autorii au inclus în ultima ediţie Salina Turda. I-au acordat două stele din două şi au scris: “Această fostă mină de sare a fost transformată într-un parc de distracții neobișnuit. O atracție modernă și surprinzătoare”.
“E unul dintre cele mai impresionante locuri în care am fost!”, spune unul din ei.
”Am văzut un video pe internet şi am decis să facem o oprire aici”, spune altcineva.
Anul trecut au vizitat Salina Turda peste 700.000 de turişti, dintre care o treime au fost străini. Un bilet de intrare costa 30 de lei.
Autorii ghidului au ajuns și în Sălaj, pentru a vedea Castrul roman Porolissum, din comuna Mirşid. Impresionați atât de istoria acestui loc cât și de peisajul din împrejurimi, autorii ghidului au decis că merită vizitat şi de alţii şi i-au acordat cea de-a doua stea, din trei, obiectivul primind prima stea la ediția trecută a ghidului. “Locul aflat în vârful unui deal, oferă o panoramă spectaculoasă a munţilor din jur” – scriu ghizii. Autorii recomandă locul pentru unicitatea lui.
Trei stele din trei a primit Valea Maramureşului, pe care ghizii de călătorie Michelin o numesc “regiune distinsă prin tradițiile sale pastorale trecute”, iar Parcul Naţional Retezat a obţinut două stele.
Tursimul sălăjean este pe butuci
Şase castre romane de pe teritoriul judeţului Sălaj – Porolissum, Brusturi-Romita, Buciumi, Românaşi, Tihău-Surduc şi Sutoru – au fost selectate de către Comisia Limes a Ministerului Culturii pentru a se alătura altor 400 de elemente din sistemul de apărare roman al provinciei Dacia, propuse pentru lista tentativă a UNESCO, lucru care ar însemna, pe lângă o recunoaștere la nivel internațional a valorii acestor obiective, și promovarea în cele mai accesate medii online sau media în vederea atragerii de turiști din toată lumea. Este vorba despre un inventar al proprietăţilor pe care statul le consideră a fi cu potenţial de valoare universală excepţională şi pe care intenţionează să le nominalizeze pentru Lista patrimoniului mondial.
După cum susţine prof. dr. Coriolan Oprean, director adjunct la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, responsabil ştiinţific al şantierului arheologic Porolissum şi membru al Comisiei Limes din Ministerul Culturii, deşi intrarea pe lista tentativă nu este una facilă, o reuşită în acest sens ar transforma Sălajul într-o atracţie turistică: “Şansa de a avea şase castre romane în Sălaj este una extraordinară. Niciunul dintre judeţele României nu are castre atât de compact aşezate în zona de nord-vest a frontierei: Porolissum, Buciumi, Brusturi-Romita, Românaşi, Tihău-Surduc şi Sutoru. Vizitarea lor ar putea fi făcută cu uşurinţă pentru că toate fac parte dintr-un traseu compact cu drumuri foarte bune şi cu acces uşor de la drumurile principale”, a punctat Oprean.
Potrivit spuselor sale, doar la Porolissum şi Buciumi sunt monumente vizibile la exterior, celelelate fiind fie câmpuri deschise (Brusturi-Romita, Românaşi, Tihău-Surduc), fie o luncă inundată (Sutoru). Din fericire însă, ultimele patru castre sunt bine păstrate, lucru demonstrat de prospecţiile geo-fizice.
Pe ultimul loc în regiune ca dezvoltare în turism
Membrii Comisiei Naţionale “Limes” din cadrul Ministerului Culturii au monitorizat situaţia castrelor romane de-a lungul provinciei Dacia Porolissensis, restaurate prin proiecte ale autorităţilor locale. În Sălaj au ajuns în urma cu doi ani unde au vizitat Castrul de la Porolissum şi pe cel de la Buciumi, concluziile fiind cuprinse într-un raport acceptat şi adoptat oficial de către Ministerul Culturii. În respectivul document, este criticat dur modul în care au fost restaurate cele două construcţii, pe motiv că este pusă în pericol autenticitatea şi integritatea monumentelor.
Printre neregulile constatate la Porolissum se numără înlăturarea structurilor antice, reconstrucţii neadecvate, lipsite de temei ştiinţific, utilizarea pietrei de carieră neadecvată pentru realizarea drumurilor din castru, instalaţii de iluminat nepotrivite sau panouri cu informaţii eronate. În plus, membrii “Limes” atrăgeau atenţia asupra modului necorespunzător de reconstituire a amfiteatrului roman, a zidului porţii şi a bastioanelor, din cauza nerespectării normelor minimale de restaurare a unui monument istoric.
Puțin peste 33.000 de turişti au poposit în judeţul Sălaj în perioada ianuarie-octombrie 2018, potrivit ultimelor date ale Direcţiei Judeţene de Statistică, numărul acestora fiind în scădere cu aproape șase procente faţă de cel înregistrat în 2017. În timp ce județele vecine – Cluj, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Bistrița Năsăud, dar și cele din inima Transilvaniei, precum Alba sau Mureș, ori cele din Moldova, au o statistică pe plus în privința numărului de turiști înregistrați în anul 2018, Sălajul înregistrează cel mai mare regres din ultimii ani pe acest segment, printre puținele care ne-ar mai putea scoate din anonimatul în care pe nedrept am fost aruncați în ultimele decenii.
