Schimbările climatice, ploile şi temperaturile crescute din ultima perioadă au creat condiţii perfecte pentru trezirea căpuşelor la viaţă. Iar de aici, până la apariţia primilor sălăjeni muşcaţi de aceste insecte, nu a fost decât un pas. În doar trei zile, 14 persoane s-au prezentat la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău cu muşcături de căpuşe.
Nici că s-a încălzit bine vremea, că s-a şi deschis sezonul căpuşelor! Dacă în primul weekend din luna aprilie, două persoane au ajuns la UPU Zalău după ce au fost muşcate de aceste insecte, la finalul săptămânii trecute, numărul pacienţilor cu astfel de probleme a crescut la 14, ne-au transmis reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Zalău. În timp ce unii s-au prezentat la UPU pentru a le fi extrasă insecta, alţii au avut nevoie de intervenţie de specialitate după ce au încercat, fără succes, scoaterea ei, capul căpuşei rămânând în piele. Potrivit sursei citate, printre sălăjenii muşcaţi de căpuşe s-au numărat şi trei copii, de doi, patru, respectiv 13 ani. Cel mai în vârstă pacient a avut 70 de ani.
Pericolul din iarbă
Aceste insecte parazit trăiesc la temperaturi cuprinse între 10 şi 20-25 de grade Celsius, perioadele în care sunt active fiind martie-iunie şi septembrie-octombrie. Ele stau în ierburile înalte, în păduri, în locuri cu multă vegetaţie şi umezeală. Căpuşa se prinde de piele şi, dacă nu este descoperită, poate rămâne agăţată în locul respectiv chiar şi câteva zile. În acest timp se hrăneşte cu sânge mărindu-şi volumul de câteva ori. Muşcătura nu este dureroasă, pentru că insecta injectează o substanţă care anesteziază zona.
De cele mai multe ori, persoana înţepată nu manifestă niciun simptom. În unele cazuri, însă, zona unde se află căpuşa se înroşeşte, apar mâncărimi, arsuri şi, rareori, durere intensă. Simptomele grave apar, de obicei, după ce căpuşa se desprind. Acestea pot fi febră, erupţii cutanate, slăbiciune inexplicabilă, amorţeală, durere şi chiar inflamaţia articulaţiilor, palpitaţii, respiraţie sacadată, greaţă sau vărsături.
Căpuşa şi boala Lyme
Pe cât de mici, pe atât de periculoase, căpuşele pot cauza, prin muşcătura lor, probleme serioase, ele fiind transmiţători pentru o grămadă de boli: meningo-encefalita virală, babesioza, borelioza (boala Lyme), tularemia etc. Dintre acestea, în România au fost identificate mai frecvent primele două.
Meningo-encefalita virală transmisă de căpuşă începe să se manifeste de obicei la o săptămână după muşcătură, prin febră, dureri de cap, dureri musculare, oboseală nejustificată. După o perioadă apar semne de afectare cerebrală: dureri puternice de cap, vărsături, somnolenţă, convulsii, stare de confuzie. Borelioza se poate manifesta atât la câteva zile, cât şi la câteva luni sau chiar ani de la muşcătura de căpuşă. Pe termen scurt, zona muşcăturii se înroşeşte, se umflă, se extinde. Pe parcursul a câteva săptămâni, erupţia se extinde şi este însoţită de febră, frisoane, dureri musculare, dureri de cap, oboseală. Dacă boala nu este tratată apar complicaţii neurologice grave, cardiovasculare, oculare, hepatice.
Medicii ne asigură, însă, că nu toate căpuşele pot transmite boli. Cu toate acestea, persoanele muşcate de aceste insecte trebuie să trateze cu seriozitate situaţia şi să se prezinte la medic imediat după ce au observat insecta în piele. Căpuşa trebuie scoasă cât mai rapid, de către medic, cu instrumente speciale. Este esenţial ca vietatea să fie extrasă integral, fără a fi ruptă, în caz contrar existând riscul unei infecţii. Medicul este cel care va decide dacă se impune sau nu administrarea unui tratament pentru prevenirea bolilor transmise de căpuşe.
