UDMR vrea „regionalizare în interesul cetăţeanului, şi nu împotriva lui”

Dezvoltarea economică a României este „frânată” de actuala organizare a regiunilor de dezvoltare, susţin reprezentanţii UDMR. Potrivit acestora, regiunile ar trebui să fie „mai mici şi mai flexibile”, în aşa fel încât să atragă mai eficient fondurile europene

„Regionalizarea trebuie făcută în interesul cetăţeanului, şi nu împotriva lui. În forma în care se doreşte, cu cele opt regiuni mari, noi considerăm că regionalizarea nu îşi va atinge scopul, de a ajuta cetăţeanul. Cu atât mai mult pentru locuitorii din Sălaj”, a spus vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes. Acesta a adăugat că, din consultările avute de către aleşii UDMR cu electoratul român şi cel de etnie maghiară, rezultă că actuala propunere de regionalizare ar fi în detrimentul tuturor sălăjenilor, şi nu numai. „În această situaţie, trebuie să oferim oamenilor alte soluţii, cum ar fi alte regrupări a judeţelor sau, în cel mai bun caz, să rămână la fel ca la această oră”, este de părere liderul UDMR, care a ţinut să arate că este o mare minciună faptul că Uniunea Europeană ar cere României să aplice procesul de regionalizare. „Avem deja regiuni de dezvoltare, care nu şi-au atins scopul pentru care au fost înfiinţate în 1998. Acestea ar putea fi reorganizate, însă, în niciun caz, nu este momentul să atribuim competenţe administrative regiunilor actuale.
Prezent la conferinţa de presă, fostul ministru al Sănătăţii, deputatul bihorean Cseke Attila, a prezentat situaţia economică a României în acest moment, prin câteva documente oficiale care arătau rezultatele investiţiilor publice, dar şi impactul lor asupra fiecărui judeţ. Parlamentarul a precizat că principiile pe care UMDR le promovează cu privire la reorganizarea administrativă şi procesul de reorganizare sunt decentralizarea şi modificarea Constituţiei. „Despre descentralizare se vorbeşte foarte mult, în schimb nu există niciun un proiect de act normativ în acest sens. România este o ţară paradoxală, din punctul nostru de vedere. O regiune trebuie să aibă minim 800.000 de locuitori, şi maxim 3 milioane”, a arătat deputatul, care a dat exemplul regiunilor N-E şi Sud-Muntenia, care depăşesc cu mult peste limita admisă numărul de locuitori.
Cseke Attila este de părere că, în ceea ce priveşte reforma administraţiei publice din România, ar trebui parcurse cel puţin trei etape. Prima etapă priveşte descentralizarea a două treimi din serviciile deconcentrate, care azi aparţin de ministere, către consiliile judeţene şi consiliile locale.
Cea de-a doua etapă, în viziunea parlamentarului UDMR, este regândirea pe criterii profesionale a celor opt regiuni de dezvoltare, care sunt prea mari, iar numeric prea puţine, comparativ cu media europeană raportată la numărul populaţiei.
În cea de-a treia etapă, Attila Cseke spune că se poate discuta de acordarea de atribuţii administrative acelor regiuni care au fost reanalizate şi reconfigurate. „Scopul Uniunii Europene pe politica regională este reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni şi în interiorul acestora”, a precizat reprezentantul UDMR. Acesta a subliniat că ideea potrivit căreia, prin regiunile cu atribuţii administrative se vor absorbi mai multe fonduri europene, este o „fumigenă”, dând astfel exemplul Ungariei: „Ungaria nu are regiuni administrative, însă a reuşit să absoarbă de patru-cinci ori mai multe fonduri europene decât România”.
Fostul ministru al Sănătăţii a mai spus că dezvoltarea economică a României este pur şi simplu înfrânată de actuala organizare a regiunilor de dezvoltare. „Regiunile mai bogate au devenit mai bogate, cele sărace şi mai sărace. Cea mai proastă variantă ar fi să rămânem cu aceste 8 regiuni de dezvoltare ineficiente. Concluzia noastră este foarte simplă, actuala împărţire a regiunilor trebuie să se modifice, iar noua structură trebuie să conţină regiuni mai mici şi mai flexibile”, a conchis Cseke Attila.