Reporter: Care a fost cea mai mare provocare de-a lungul mandatelor dumneavoastră în Consiliul Judeţean Sălaj?
Tiberiu Marc: Infrastructura de bază de calitate şi serviciile sociale decente au fost obiectivele prioritare pentru fiecare mandat. Provocarea a fost asigurarea unei finanţări suficiente pentru ca proiectele să se finalizeze cât mai rapid.
Rep.: Care este cel mai important proiect pe care îl aveţi acum în derulare?
T.M.: Ca valoare, cel mai mare proiect în derulare este cel de „Management integrat al deşeurilor în judeşul Sălaj”. Cel mai important este cel de „Aducţiune a apei potabile pentru judeţul Sălaj” din sursa Cluj.
Rep.: Cum arată pentru Sălaj bilanţul exerciţiul de finanţare 2007-2013 al Programului Operaţional Regional?
T.M.: Instituţia pe care o conduc, printr-o mobilizare exemplară, a reuşit să obţină performanţe notabile la finalul acestui exerciţiu pe principalele programe de finanţare, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial – Mediu, Programul Operaţional Sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice. Spre exemplu, în cadrul POR au fost implementate şi finalizate un număr de 8 proiecte cu o valoare totală de aproximativ 81 milioane de euro. Actualmente sunt în implementare alte două proiecte: Circuitul castrelor romane din judeţul Sălaj şi Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord – judeţul Sălaj, care au înregistrat anumite întârzieri, din motive independente de implicarea noastră ca autoritate diligentă, respectiv întârzieri în evaluare la nivelul Organismului Intermediar şi AM POR, precum şi contestaţii înregistrate pe parcursul procedurilor de licitaţie. Valoarea totală a proiectelor accesate şi finanţate în cadrul POR este de aproximativ 90 milioane de euro, fiind distribuite în toate domeniile vieţii economice şi sociale, respectiv: reabilitarea a două drumuri judeţene, patru centre de asistenţă socială pentru copii, trei clădiri de patrimoniu, spitalul judeţean, dotări pentru intervenţii în situaţii de urgenţă etc.
În cadrul POS Mediu se află în implementare un proiect de mare anvergură, pe care sperăm să-l finalizăm cu succes şi la timp, „Sistem de management integrat al deşeurilor”, cu o valoare de circa 35 milioane euro. În prezent, în cadrul acestui proiect, execuţia lucrărilor este deschisă şi avansată într-un număr de şase locaţii, lucrările desfăşurându-se simultan şi într-un ritm de mobilizare apreciabil.
În cadrul POS CCE se află în derulare proiectul „Gestiunea în sistem informatic a registrului agricol şi a altor servicii publice destinate cetăţenilor în cadrul unor unităţi administrativ – teritoriale din judeţul Sălaj”, care are ca suport instituţional parteneriatul CJ Sălaj cu 15 primării din judeţ. Scopul îl reprezintă furnizarea de servicii administrative prin mijloace electronice, atât pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, cât şi pentru administraţia publică.
Fondurile atrase în judeţul nostru au însemnat pe toată perioada acestor patru ani foarte multe locuri de muncă, oportunităţi pentru agenţii economici locali din sectoarele orizontale, antrenând o tendinţă de dezvoltare şi dinamism în economia judeţului.
Rep.: Care sunt principalele investiţii care ar putea fi derulate la nivel de judeţ în exerciţiul financiar 2014-2020 al POR? Ce fonduri vă propuneţi să atrageţi prin acest Program în Sălaj?
T.M.: Am început deja pregătirea pentru abordarea următorului exerciţiu de finanţare 2014-2020. Mă refer la pregătirea documentaţiilor tehnice care presupun un timp îndelungat datorită procedurilor de achiziţii specifice, urmând ca, în etapa viitoare, să pregătim documentaţiile de finanţare pentru investiţiile pe care intenţionăm să le realizăm. Ne propunem să asigurăm o continuitate a exerciţiului actual, astfel încât să dăm patrimoniului public al judeţului Sălaj o notă de modernitate, funcţionalitate şi utilitate socială crescută. În această logică, vom continua reabilitările de drumuri judeţene, cel puţin axele principale care traversează judeţul, ţinând însă seama de condiţionalităţile care vor fi stabilite în ghidurile de eligibilităţi, în special cele legate de cuantumul alocărilor pentru acest domeniu. Sperăm să finalizăm reabilitarea Spitalului Judeţean Zalău cu sectoarele rămase nereabilitate, respectiv secţiile exterioare şi ambulatoriul. De asemenea, intenţionăm să creştem efectiv calitatea actului medical prin finanţarea nerambursabilă a unor dotări competitive şi compatibile cu noua imagine hotelieră a spitalului. Vom valorifica şi secţiunile de finanţare destinate dezvoltării turismului, prin turismul cultural, respectiv prin punerea în valoare a altor clădiri de patrimoniu al căror proprietar este judeţul Sălaj.
În ce priveşte valoarea acestor fonduri, sperăm să menţinem ştacheta atinsă în actualul exerciţiu de finanţare, dar deocamdată, aceasta este un deziderat până în momentul în care vom vedea forma finală a documentelor de programare pentru viitorul exerciţiu de finanţare şi, în special, Ghidurile de eligibilitate de pe fiecare domeniu.
Este necesar să gândim şi o strategie de personal care să asigure resursele umane cu o expertiză consolidată pentru abordarea adecvată şi eficientă a unei intreprinderi de asemenea anvergură. Proiectele noastre fiind proiecte de investiţii, necesită echipe de implementare complexe, cu specializări în mai multe domenii, ceea ce reprezintă o provocare pentru administraţia publică, chiar dacă în decursul acestor patru ani am reuşit să obţinem performanţele de care suntem, evident, mulţumiţi.
Rep.: Una dintre cele mai stringente probleme la nivel de judeţ este cea a drumurilor. Cu toate acestea, suma alocată de la bugetul Sălajului în 2014 în această direcţie este mai mică decât acum un an. Ce lucrări importante sunt în execuţie şi care sunt principalele obiective pentru perioada următoare?
T.M.: În anul 2014 se vor finaliza proiecte care au făcut obiectul unor contracte de lucrări pe durata a trei ani, ceea ce înseamnă ca se termina şi disconfortul participanţilor la trafic şi cel al riveranilor. În acest an vom avea drumuri reabilitate care însumează 75 de kilometri, adică 12,5 la sută din totalul drumurilor judeţene. Se vor finaliza: DJ 109 Hida-Dragu – limită cu judeţul Cluj – 10,66 km, DJ108A Agrij – Romanaşi – 10 km, DJ 108 A Agrij- Bogdana – 11km şi DJ191C Ortelec – Creaca – 8,8 km. S-a finalizat şi recepţionat DJ108R Zalău – Treznea – Agrij 12,8 km. Lucrările noi vizează reabilitarea DJ 108 Şimleu Silvaniei – Moiad – 11,8 km, reabilitarea DJ 110 E Nuşfalău – Plopiş – 10km şi podul peste valea Crasnei pe DJ 110 B la Derşida. Se are în vedere şi posibilitatea demarării de lucrări şi la DJ191 D Nuşfalău – Sâg – limită cu judeţul Cluj. Sumele alocate în bugetul propriu, completate cu cele alocate de Guvern prin PNDL vor depăşi sumele alocate în ultimii ani pentru drumurile judeţene.
Rep.: Dezvoltarea turistică a judeţului este una dintre priorităţile pe care le-aţi anunţat. Cum vă propuneţi să transformaţi Sălajul într-un judeţ atractiv pentru turişti?
T.M.: Un prim aspect este finanţarea unor lucrări de infrastructură pentru a înlesni accesul în zonele şi la obiectivele cu potenţial turistic. În plus, în săptămânile următoare vom finaliza o hartă a judeţului disponibilă şi în format electronic cu toate obiectivele pe care le-am inventariat ca fiind de interes. Lucrările din cele două proiecte – „Circuitul castrelor romane” şi „Circuitul bisericilor de lemn” sunt în derulare. Parcul arheologic Porolissum este principala preocupare, dar şi circuite gastronomice pe care încercăm să le prezentăm unor operatori privaţi.
Rep.: Care au fost avantajele, respectiv dezavantajele preluării Spitalului Judeţean de către Consiliul Judeţean Sălaj?
T.M.: Posibilitatea de a investi în reabilitarea, modernizarea şi dotarea spitalului din fonduri europene şi bugetul Consiliului Judeţean este o oportunitate. Finanţarea insuficientă din contractele cu Casa de Sănătate poate fi în viitor o problemă. Sănătatea, ca serviciu public, ar trebui tratată integrat la nivelul judeţului, pe toate palierele. Lucrăm la o strategie judeţeană în acest sens.
Rep.: Spitalul Judeţean a fost modernizat în cadrul unui proiect al CJ. Cu toate acestea, unitatea medicală mai are nevoie de investiţii. Ce fonduri au fost alocate în acest an şi ce investiţii sunt prognozate?
T.M.: În bugetul de venituri şi cheltuieli al Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău pe anul 2014 a fost cuprinsă la Secţiunea de dezvoltarea suma de 3,35 milioane de lei, din care 2,2 milioane lei venituri proprii ale spitalului şi 1,15 milioane de lei alocare de la Consiliul judeţean. Printre obiectivele finanţate în acest an se numără: extindere Corp A – Sediu Medicina legală – 627.000 lei, lucrări de mansardare Corp D Dermatologie – 1,74 milioane de lei şi dotări cu aparatură medicală – 783.000 lei. De asemenea, s-au depus la Ministerul Sănătăţii solicitări de sume pentru: dotări aparatură medicală – 2,62 milioane de lei şi pentru finalizarea reparaţiilor capitale la secţia de Pneumologie – 2,24 milioane de lei. Până la această dată nu s-au primit fonduri de la Ministerul Sănătăţii.
Rep.: CJ Sălaj a preluat, recent, un teren de 8.000 de metri pătraţi la Jibou, unde va fi amenajat hangarul pentru elicopterul Smurd. În ce măsură va fi asigurată investiţia de la bugetul judeţului, dacă imobilul nu va trece în proprietatea autorităţilor sălăjene?
T.M.: Pentru amenajarea hangarului şi a spaţiilor ce vor avea destinaţie complementară acestui serviciu de urgenţă, lucrările se vor finanţa din bugetul judeţului numai după îndeplinirea condiţiilor legale legate de proprietate.
Rep.: Aţi vorbit în repetate rânduri despre rolul autorităţilor locale şi judeţene în dezvoltarea economiei, în atragerea de investitori în judeţ. În ce măsură este posibil acest lucru, în condiţiile legislaţiei actuale?
T.M.: Legislaţia românească nu este foarte permisivă în domeniu. Parcurile industriale şi scutirile de taxe locale pentru investiţiile de o anumită valoare sunt cele mai importante. Realizarea unor investiţii în infrastructura de bază, cu prioritate în zonele de interes pentru investitori, eliberarea cu celeritate a unor avize şi acorduri pot fi importante ca elemente de decizie a celor ce doresc să investească. Pentru IMM-uri căutăm soluţii de ajutor pentru start-up-uri, cum ar fi spaţii, consiliere economică şi juridică, în principal.
Rep.: Proiectul descentralizării a fost declarat neconstituţional de către Curtea Constituţională? Ce modificări consideraţi că ar trebui făcute pentru ca acesta să fie conform constituţiei? Care sunt principalele instituţii care ar trebuie să fie vizate de acest fenomen?
T.M.: Modificările ce ar trebui aduse legii sunt complexe şi ele au fost detaliate în Decizia nr. 1/2014 a Curţii Constituţionale asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele
ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. De exemplu, mecanismul de transmitere a proprietăţii unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităţilor administrative-teritoriale, prin efectul legii şi fără existenţa acordului unităţilor administrativ-teritoriale, reprezinta o încălcare a principiului constituţional al autonomiei locale. De asemenea, sub aspectul competenţelor transferate, unele fuseseră menţinute în câteva cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile ar fi generat mai degrabă centralizare a acestora decât descentralizarea lor. Totuşi, cred că unele servicii ar funcţiona mai bine într-un sistem descentralizat, în subordinea autorităţilor publice locale sau judeţene. Aş putea da ca exemple cultura, tineretul şi sportul, agricultura, protecţia mediului, poate chiar şi învăţământul preuniversitar (învăţământul tehnic are o legătură directă cu oferta de forţă de muncă de pe piaţa locală).
