Parlamentari cu acte în regulă

VIDEO

Preşedintele BEJ Sălaj a înmânat, joi, certificatele de parlamentar celor patru deputaţi şi doi senatori care vor reprezenta judeţul, în următorii 4 ani, în Parlament, respectiv deputaţii Mirel Taloş (USL), Iuliu Nosa (USL), Lucian Bode (ARD) şi Seres Denes (UDMR) şi senatorii Gheorghe Pop (USL) şi Alexandru Vegh (UDMR). Prefectul Sălajului, Filonaş Chiş, a declarat, joi, în cadrul aceleiaşi festivităţi, că noul mandat nu va fi unul uşor, mai ales că trebuie abordate multe aspecte complicate, cum este, spre exemplu, modificarea Constituţiei României. De asemenea, prefectul a cerut celor şase parlamentari ca în următorii 4 ani să acorde sprijin în realizarea cât mai multor proiecte care trebuie continuate şi duse la bun sfârşit în Sălaj, proiecte printre care se numără atragerea de noi investitori şi modernizarea infrastructurii rutiere.

Mirel Taloş – deputatul colecţionar de artă

Liberalul Mirel Taloş şi-a făcut cadou, la împlinirea a 39 de ani, un al doilea mandat de deputat în colegiul Zalău, obţinând la alegerile parlamentare de duminică 56,24 la sută din voturi, la mare distanţă de principalii contracandidaţi.

Politician de carieră, Taloş este absolvent al Şcolii Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, activând, de altfel, în legislatura 2008-2012 ca membru al Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor. A activat doar în PNL, începând cu 1998, în lumea apolitică fiind cunoscut ca un apropiat al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, al cărui consilier a fost în perioda 2005-2007. În ceea ce priveşte activitatea de până acum din Camera Deputaţilor, Mirel Taloş apreciază că a folosit „tribuna pe care o presupune această instituţie pentru a reprezenta interesele celor care m-au ales în Zalău”, prin nenumărate intervenţii, prin interpelări, întrebări sau declaraţii politice în special pe teme sociale, în favoarea pensionarilor. Principalele sale iniţiative legislative au fost în domeniul culturii şi au vizat privatizarea managementului TVR, care a primit aviz negativ de la Guvernul Boc, respectiv obligarea televiziunilor private de a difuza o anumită cotă de emisiuni culturale şi educative. Iniţiativa a trecut de Parlament, dar a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, fiind aprobată totuşi a doua oară de forul legislativ.

Între proiectele din Zalău pe care le-a sprijinit ca deputat se numără finalizarea sediului Finanţelor Publice, proiectul de reabilitare al gării, trecerea în patrimoniul administraţiei locale a unui cinematograf şi demersurile pentru mutarea din oraş a poligonului militar Aghireş, care stă în calea finalizării şoselei de centură.

În noul mandat, deputatul liberal şi-ar dori să facă parte din Comisia Educaţie sau din cea de Administraţie Publică, pentru a putea îndeplini astfel mai bine doleanţele alegătorilor din colegiu său. Priorităţile viitorului guvern sunt, în opinia sursei citate, cele economice, printre care, pe primul plan în colegiul său, finalizarea până în 2016 a porţiunii din Sălaj a Autostrăzii Transilvania. „Agenda pentru următorii ani este clar ocupată de probleme economice şi sociale, care sunt de departe cele mai importante. Cred că prioritatea majorităţii USL şi deci şi a mea faţă de comunitatea din Zalău este economia: dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă. Nu cred că există ceva mai important decât economia, nici măcar reforma Constituţiei. Cel mai important obiectiv, pe care Guvernul USL şi l-a asumat în programul electoral şi de care vreau să mă ocup personal pentru a fi finanţat este Autostrada Transilvania, porţiunea din Sălaj (în jur de 80 de kilometri, n.r.), care trece foarte aproape de Zalău şi este o sursă importantă de dezvoltare economică, în următorii ani, în zonă. Zalăul va deveni un important nod rutier, pentru că judeţele Satu Mare şi Maramureş vor veni la aici să urce pe autostradă spre vest”, afirmă Mirel Taloş. Autostrada ar urma să fie realizată în parteneriat public-privat.

În viaţa privată, principala preocupare a politicianul liberal se îndreaptă către fiul său Paul, în vârstă de 9 ani, cu care “nu-i ajunge niciodată timpul petrecut împreună şi cu care se distrează până la epuizare”. Mirel Taloş este şi un iubitor de artă, el având o colecţie de tablouri ale unor pictori contemporani. De asemenea, în timpul liber îi place să schieze pe Valea Prahovei sau să joace golf. Taloş este şi autorul a două cărţi: “Partidele politice în tranziţie” şi “Îndrumar în liberalismul politic”. Potrivit ultimei declaraţii de avere, deputatul deţine două terenuri – unul în Corbeanca, achiziţionat prin credit de la BCR, şi unul în Tămaş, judeţul Ilfov. Deţine şi o casă de locuit în Bucureşti, cumpărată tot prin credit la BCR. La capitolul venituri, Taloş şi-a trecut doar veniturile realizate din indemnizaţia de parlamentar, respectiv 50.784 de lei obţinuţi în 2011

Iuliu Nosa vrea Cod Fiscal bătut în cuie

Social-democratul Iuliu Nosa a câştigat duminică, 9 decembrie, un al treilea mandat de deputat în colegiul Jibou, de această dată pe liste USL, adjudecându-şi 52,82 la sută din voturi, respectiv 10.203, aproape dublu faţă principalul său candidat, Dumitru Rus, de la PP-DD.

În vârstă de 56 de ani, Iuliu Nosa este inginer ca formaţie profesională, în politică activând încă din 1992, când a fost ales consilier local în Zalău, pe listele fostului PDSR. Actualmente prim-vicepreşedinte PSD Sălaj, el a fost în perioda 2000 – 2004 primar al Zalăului, iar pentru o scurtă perioadă, în 2004, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj. La această funcţie a renunţat pentru un mandat de deputat, între anii 2004 – 2008, mandat reînnoit în perioada 2008-2012. „Încep un nou mandat cu dorinţa sinceră de a ajunge noi, oamenii politici, să desfăşurăm o activitate normală, în folosul cetăţenilor, în folosul celor care ne-au ales şi care, deşi a fost o vreme foarte urâtă, s-au prezentat la vot. Este marea noastră provocare, să încercăm să terminăm campaniile electorale şi disputele sterile şi să ne aplecăm spre ceea ce înseamnă o bună administrare a ţării. Clasa politică, din păcate, n-a evoluat deloc în ultimii ani, din punctul meu de vedere. Dacă marea aşteptare a celor care au făcut Revoluţia şi a primilor ani de după 1990 însemna dorinţa de aşezare spre normalitate a dezbaterilor politice, ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, fără a critica absolut pe nimeni, pentru că şi eu fac parte, categoric, din clasa politică, nu ne mulţumeşte. Să ajungi în Parlament la certuri şi scandaluri între Putere şi Opoziţie din dorinţa de a pune pumnul în gură unul celuilalt, nu este normal. Parlamentul este o instituţie în care, într-adevăr, trebuie să aibă loc dezbateri politice, dar dezbateri politice pe care cetăţenii să le înţeleagă şi care să ducă la anumite soluţii. Avem o majoritate bună în acest moment. Îmi doresc ca, la Putere fiind, să nu uităm ce s-a întâmplat în perioda în care am fost în Opoziţie şi invers”, afirmă Iuliu Nosa, la începutul celui de-al treilea mandat de deputat.

În plan legislativ, deputatul şi-ar dori o mai mare stabilitate a legislaţiei fiscale şi o guvernare prin legi şi nu prin ordonanţe de urgenţă. „Un lucru mi-l doresc: să avem un Cod Fiscal bătut în cuie pentru o perioadă mai lungă de timp, care să nu fie modificat prin ordonanţe de urgenţă. Îmi doresc cu toată sinceritatea şi cu toată puterea să nu mai guvernăm prin ordonanţe de urgenţă. Avem în acest moment, ca urmare a ultimelor rezultate publicate, o majoritate care ne asigură o bună guvernare, care înseamnă o guvernare pe baza legilor şi nu a ordonanţelor de urgenţă. Dacă acest lucru se va întâmpla, sigur şi românii vor avea încredere în Parlament şi în clasa politică. Încrederea cetăţenilor am pierdut-o tocmai din cauza acestor lucruri”, a spus Nosa.

Viaţa unui parlamentar nu înseamnă numai activitate în forurile legislative ale ţării, ci şi viaţă de familie şi momente de relaxare. În cazul lui Iuliu Nosa, acest aspect priveşte originile rurale ale deputatului, pe care, de altfel, Nosa nu le ascunde. „Îmi place mult să fiu în mijlocul familiei. Mă simt extraordinar de bine în asemenea condiţii şi îmi place, ca un om născut la ţară, să ajung în mijlocul familiei, în mediul rural, la copii la Creaca sau la Miluani la mama mea, cu treburi gospodăreşti. Îmi place să mă îmbrac în salopetă. Sunt momente de relaxare pentru mine şi de adunare a gândurilor. Sunt momente în care vreau să nu mai văd nici televizor, nici radio şi să nu mai citesc nici presa, momente care într-adevăr mă încarcă şi care mă ajută în activitatea curentă, parlamentară”, a spus cel care este tatăl unei fete, Iulia-Raluca, şi a doi băieţi, Ionuţ şi Ciprian..

Din ultima declaraţie de avere reiese faptul că deputatul USL din colegiul Jibou deţine 3,79 hectare de teren la Creaca, restituit conform Legii 18/1991, la care se mai adaugă 1,6 hectare moştenite, tot în Creaca. De asemenea, Iuliu Nosa are un apartament la Zalău, iar din 1996 o casă în Creaca. El nu deţine niciun autoturism pe numele său, însă are un tractor fabricat în 2002. În anul 2005 a contractat un împrumut pe 15 ani, în valoare de 35.000 de euro. Ca venituri obţinute în 2011, Nosa a menţionat doar indemnizaţia de deputat, în valoare totală de 52.261 de lei.

Lucian Bode – politician de tânără generaţie

Fostul ministru al Economiei în Cabinetul Ungureanu, democrat-liberalul Lucian Bode, a fost nevoit să aştepte etapa redistribuirii pentru a obţine un nou mandat de deputat în colegiul Şimleu Silvaniei, după ce cele 5.846 de voturi primite la alegerile parlamentare de duminică îl situaseră doar pe poziţia a doua în colegiu, după liberalul Dorel Oros, ce a fost votat de 6.850 de alegători.

Politician din tânără generaţie, Lucian Bode are 38 de ani, iar ca formaţie profesională este inginer electromecanic, specializare dublată în 2011 de un masterat în Managementul Securităţii în Societatea Contemporană. Fost şef al sindicatului din S.C. Electrica S.A. – Sucursala de distribuţie a energiei electrice Zalău, Bode a activat în politică doar în cadrul PD, care a devenit mai apoi PDL, el deţinând actualmente funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a partidului. În legislatura recent încheiată, Lucian Bode a iniţiat 25 de propuneri legislative, şapte interpelări şi nouă luări de cuvânt în plen. În calitate de parlamentar al Puterii în cea mai mare parte a mandatului, Lucian Bode susţine că a contribuit la proiectul de reabilitare al drumului naţional 1H, Hereclean-Şimleu Silvaniei-Aleşd, iar în Colegiul Şimleu Silvaniei, a contribuit la proiecte precum realizarea unei săli de sport, reamenajarea parcului central, modernizarea Casei Orăşeneşti de Cultură şi modernizarea Spitalului Orăşenesc de Sub Măgură.

Cu siguranţă, punctul de referinţă al carierei sale politice de până în prezent îl reprezintă numirea sa ca ministru al Economiei în Cabinetul Ungureanu, pentru o scurtă perioadă, în acest an. Potrivit declaraţiei de avere, Lucian Bode nu deţine terenuri, însă are o casă de locuit în Zalau, construită în anul 2009, şi un Mercedes Benz fabricat în 2003. Anul acesta a luat un credit de la BRD în valoare de 47.000 de euro, pe care trebuie să-l restituie în 20 de ani. Ca venituri, Lucian Bode şi le-a declarat pe cele obţinute din indemnizaţia de parlamentar, în sumă totală de 61.453 de lei.

Gheorghe Pop – senatorul cu centură neagră la judo

Social-democratul Gheorghe Pop a câştigat, la alegerile parlamentare de duminică, un al doilea mandat de senator în Colegiul Zalău – Jibou, obţinând ca reprezentant al USL 57,89 la sută din voturile alegătorilor (23.812 voturi), urmat la mare distanţă de contracandidatul de la PP-DD, care a primit 7.701 voturi.

În vârstă de 53 de ani, Gheorghe Pop este jurist de profesie, el intrând în politică în 1998, când a devenit membru al PSD. În prezent este preşedinte al PSD Zalău şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a partidului menţionat. După experienţa acumulată ca şi consilier judeţean, consilier local, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sălaj, în noiembrie 2008 a fost ales parlamentar pe listele PSD în Colegiul Zalău-Jibou, pe care l-a recâştigat duminică. Despre mandatul care tocmai s-a încheiat, senatorul Pop spune că a fost unul dificil, mai ales din cauza guvernării haotice a PDL, dar şi din cauza luptelor politice interminabile. „Consider că noul parlament şi un Guvern USL vor reuşi să redea demnitatea românilor, să repare erorile grave făcute de fosta guvernare PD-L”, a spus Pop.

În primul mandat, senatorul Gheorghe Pop a fost activ în cadrul Senatului, situându-se pe locul doi la întrebări adresate primului ministru, pe locul patru la întrebări şi interpelări, pe cinci la declaraţii politice şi pe locul 24 la iniţiative legislative.

Printre proiectele pe care Pop le-a susţinut se numără construcţia autostrăzii care va străbate Sălajul. De altfel, finalizarea autostrăzii Transilvania şi a centurii ocolitoare a Zalăului se numără pe lista de priorităţi şi în mandatul actual. Printre celelalte obiective pe care senatorul de Sălaj şi le propune pentru anii următori se numără sprijinirea construcţiei de ANL-uri mai ales în mediul urban, în oraşe cum sunt Jiboul şi Zalăul.

Pop mai promite că va propune un proiect de lege prin care să se specifice obligativitatea ca, în cazul drumurilor naţionale – cum este şi Jibou – Răstoci – Ileanda, să se includă în proiect şi trotuare prin faţa curţilor sătenilor. Născut în comuna Hida, Gheorghe Pop este căsătorit şi are doi copii iar, în puţinul timp liber de care dispune, îi place să joace tenis de câmp şi înoată foarte mult. Are centura neagră la judo, iar in 1980 a fost campionul Academiei de Poliţie Bucureşti. Potrivit ultimei declaraţii, senatorul USL deţine mai multe terenuri, în intravilanul municipiului Zalau, Stâna, şi Racâş. Deţine în Zalău o locuinţă pe care a construit-o în 1996, în Stâna are o casă de vacanţă, iar anul acesta a moştenit o casă la Racâş. Pop deţine o maşină Volkswagen fabricată în 2005. În 2011 a avut un venit anual, din indemnizaţia de senator, de 61.188 de lei. Are de plătit un credit de 40.000 de lei contractat la Banca Trasilvania, în anul 2008, şi pe care trebuie să-l achite până în 2018.

Seres Denes – la al cincilea mandat în Parlament

Cel mai longeviv parlamentar din Sălaj, Seres Denes (UDMR) a câştigat, fără emoţii, al treilea mandat de deputat în colegiul Cehu Silvaniei, la alegerile parlamentare de duminică, obţinând 58,59 la sută din voturi, la mare distanţă de contracandidaţii săi.

Având deja la activ trei mandate de senator şi două de deputat, Seres Denes, de profesie jurist, afirmă că a ajuns în politică întâmplător, doar la insistenţele unor prieteni. Preşedinte al UDMR Sălaj din 1997, deputatul îşi aminteşte cu nostalgie de începuturile politicii româneşti postdecembriste, în care dezbaterile durau până spre dimineaţă. „Eu am ajuns în politică absolut din pură întâmplare, la rugămintea unor prieteni colegi. Nici gând nu aveam să intru în politică, dar la insistenţele unora dintre ei am acceptat. Ştiai că trebuie făcut ceva şi sigur că parlamentarismul era mult mai consistent ca acum. Dezbaterile politice erau mult mai agresive. Sigur, când cauţi căi şi mijloace să rezolvi problemele, şi părerile sunt împărţite, iar acest lucru duce la dezbateri politice foarte mari. Dezbaterile politice în cadrul grupurilor parlamentare erau până la orele 3-4 dimineaţa. Deci şi noi căutam să ne formăm o părere faţă de problemele ce erau acute atunci. Atunci se pregătea privatizarea, legea fondului funciar cu restituirea proprietăţilor, erau dezbateri foarte importante şi acest lucru în paralel cu culegerea de informaţii vis-avis de dorinţele oamenilor, pentru că noi nu ne reprezentam acolo pe sine. Noi reprezentam interesele anumitor comunităţi care ne-au trimis acolo. Din punctul acesta de vedere, nici astăzi nu mi-am schimbat părerea: m-am dus în Parlament cu gânduri foarte, foarte serioase şi cu un angajament foarte serios de a-i reprezenta pe cei care mi-au acordat încrederea”, a declarat Seres Denes.

Secretul longevităţii sale în politică este dat de aplecarea către problemele alegătorilor din colegiul său, dar şi de o muncă dublă: până joi în Parlamentul României, iar vineri, sâmbătă şi duminică în localităţile din colegiu, unde are, de altfel, un număr impresionant de cunoscuţi. Printre priorităţile celui de-al şaselea mandat de parlamentar se numără crearea cadrului legislativ pentru întărirea autorităţilor locale, reorganizarea administrativ-teritorială fără desfiinţarea judeţelor şi comunelor actuale, dar şi adoptarea unei legislaţii mai stricte şi mai bune în domeniul organizării licitaţiilor publice şi crearea unor instituţii pragmatice şi pertinente de coordonare şi control a fondurilor europene. „Încercăm să implementăm descentralizarea, să întărim autorităţile locale, să poate lua decizii, dar şi să aibă partea financiară asigurată. Trebuie să dăm voie ca autorităţile locale să angajeze oameni de specialitate. A doua chestiune care mă preocupă foarte mult este reorganizarea administrativ-teritorială. Eu sunt convins că actuala formă de organizare este spre binele alegătorilor mei. Desfiinţarea judeţului ar fi o pierdere enormă pentru sălăjeni. Ca atare, nu voi fi de acord. Putem organiza regiuni de dezvoltare, dar din punct de vedere administrativ consider că judeţele trebuie să rămână”, a spus Seres Denes.

Deoarece munca nu îi lasă prea mult timp liber, clipele de relaxare le petrece cu familia la care ţine enorm de mult – “fetele mele şi mai nou nepoţii sunt pentru mine ce-a mai scumpă valoare de pe pământul acesta”. Conform ultimei declaraţii de avere, Seres Denes are mai multe terenuri în Zalău şi în Meseşenii de Jos, unde deţine şi o casă moştenită. Maşini nu deţine pe numele său, dar are un tractor fabricat în 1996. În schimb, deputatul are câteva depozite bancare: 15.215 lei şi 20.394 de lei în două conturi deschise la Cooperativa de Credit Aurul din Crasna, un cont la Banca Transilvania, cu 2.200 de lei şi conturi curente la mai multe bănci, cu o valoare totală de 4.500 de lei. Deputatul de Cehu a făcut şi investitii, de 27.305 lei, la ING Asigurări şi Axa Asigurări şi a acordat un împrumut în nume personal în valoare de 56.866 de lei firmei Aroma de Primăvară. Ca venituri, Seres are menţionată în 2011 indemnizaţia de parlamentar – 66.060 de lei, şi dividendele de la Transgaz,, în valoare de 500 de lei.

Alexandru Vegh – nume nou între parlamentarii sălăjeni

Singurul nume nou între parlamentarii din Sălaj, Alexandru Vegh (UDMR) a câştigat, prin redistribuire, primul său mandat de senator în Colegiu Şimleu – Cehu, după ce la alegerile de duminică a obţinut în colegiul menţionat cel mai mare număr de voturi, 15.349, reprezentând însă numai circa 35 la sută din totalul voturilor valabil exprimate.

De profesie inginer, Alexandru Vegh, în vârstă de 48 de ani, a lucrat timp de 15 ani – de la absolvirea facultăţii (1989) şi până în 2004, la producătorul local de ţevi fără sudură Silcotub Zalău. În 2004 a fost numit subprefect al judeţului Sălaj, pentru ca o scurtă perioadă să fie inspector guvernamental, iar mai apoi, în perioda 2010-2012, prefect al judeţului. În primul mandat de parlamentar îşi doreşte să activeze în Comisia Economică, Industrii şi Servicii din Senat pentru că aici crede că experienţa sa profesională poate fi utilă legislativului României. Între priorităţile guvernării ce urmează a fi instalată, politicianul Vegh crede că trebuie să se numere revizuirea Constituţiei şi reorganizarea teritorial administrativă care să păstreze judeţele actuale, dar să fie în acord cu cerinţele Uniunii Europe. „Atât pentru Sălaj, cât şi pentru Colegiul pe care îl reprezint mi-aş dori ca în următorii 4 ani să putem oferi un cadru legislativ care să sprijine dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, mai ales în zona rurală. Guvernul nu poate oferi locuri de muncă, dar poate facilita crearea lor”, a spus Alexandru Vegh. Deşi nu are depozite bancare, acţiuni şi nici datorii, senatorul UDMR are, conform ultimei declaraţii de avere, terenuri în Zalău şi în localitatea natală Doba: 2.900 de metri pătrati de teren intravilan moştenit în 2012, 28.100 de metri pătrati de teren agricol şi încă 41.400 de metri pătraţi de teren agricol, împreună cu familia. Are o singură locuinţă, respectiv o casă în Zalău de 239 metri patrati, pe care a construit-o anul trecut. În anul 2007 şi-a cumpărat un Volkswagen Polo, fabricat în 2003. Veniturile sale sunt constituite doar din salariu, în cursul anului trecut, Vegh a având un venit total, ca prefect, de 66.688 de lei.