Liberalii sălăjeni cer reducerea indemnizaţiilor membrilor ATOP

După ce au decis să renunţe la singurul post câştigat prin vot în componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Sălaj, consilierii sălăjeni au readus în discuţie, în şedinţa de marţi, 29 noiembrie, problema componenţei acestui organism şi a indemnizaţiei pe care o primesc membrii săi.

Radu Nistorescu a amintit colegilor săi despre recomandarea Curţii de Conturi privind diminuarea acestei indemnizaţii, ba chiar a dat exemplul altor judeţe din România- Cluj şi Giurgiu, unde membrii ATOP doar 300 de lei. „Cuantumul indemnizaţiei pentru o şedinţă de ATOP este de peste 200.000 de lei, faţă de cei 140.000 de lei plătiţi într-o lună, indiferent de numărul de şedinte, consilierilor judeţeni. Cred că cu acea diferenţă de bani putem face lucruri mult mai importante, cu atât mai mult cu cât ATOP-ul nu este un organism executiv şi poate să emită numai nişte recomandări. 1.200 de lei, adică aproape salariul unui angajat, sunt mult prea mult şi să nu ne mirăm că suntem blamaţi de către opinia publică”, a opinat Nistorescu.

În aceste condiţii, peneliştii au cerut ca indemnizaţia să reprezinte echivalentul a cinci la sută din indemnizaţia preşedintelui de Consiliu, faţă de 20 la sută cât este ea în prezent.

Convins că munca persoanelor din ATOP Sălaj valorează mult mai mult, udemeristul Csoka Tiberiu, membru al Autorităţii, a anunţat că Bihorul, Aradul şi Bucureştiul îşi plătesc oamenii cu 20-30 la sută din valoarea indemnizaţiei şefului administraţie judeţene. „Există o recomandare a Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică privind, din decembrie 2014, pentru uniformizarea nivelului acestei indemnizaţii. Comentariul Curţii de Conturi s-a referit la elinierea procentului la nivelul recomandat de ANATOP. Exact acest lucru facem. Oricum, noi am redus-o anul trecut de la 25, la 20 la sută, în timp ce alte judeţe au crescut-o la 30 la sută”, a adăugat Csoka.

În susţinerea ideii de diminuare a nivelului indemnizaţiei a intervenit şi penelistul Adrian Margin, care a subliniat că în stabilirea sumelor trebuie să se ţină cont de bugetul judeţului: „În forma asta este un fel de a da sinecură politică cuiva. Asta se vede din exterior, de aceea ne-am opus. Vorbim despre o cheltuială de 200.000 de lei cu ATOP, dintr-un buget care nu se compară nici cu al Bihorului, nici cu al Clujului”.

Reamintind că PNL nu a fost de acord de la început cu componenţa Autorităţii, întrucât nu s-a respectat principiul proporţionalităţii, Margin a cerut preşedintelui CJ Sălaj, Tiberiu Marc, să explice pe ce considerente a făcut desemnarea celor trei reprezentanţi ai comunităţii, Adrian Buduşan, Lorena Filip şi Pop Emeric, în alcătuirea ATOP. Consilierul a ţinut să sublinieze că niciunul dintre cei amintiţi „nu reprezintă comunitatea liberă”, fiind „subordonaţii” şefului administraţiei locale şi „posesori de carnet de partid”.

În replică, Marc a menţionat că administratorul judeţului, Pop Emeric, a fost recomandat de către Asociaţia Comunelor din judeţ, pe care a şi condus-o, de altfel, Lorena Filip este directorul Crucii Roşii Sălaj, iar Adrian Buduşan, conduce societatea ce asigura paza mai multor obiective publice din judeţ.

ATOP este condusă de către Tiberiu Marc, preşedintele CJ Sălaj, şi îi are în componenţă pe consilierii judeţeni Dari Toma, Filonaş Chiş, Gheorghe Pop, Dorin Gorgan, Csoka Tiberiu şi Alin Demle, pe subprefectul Vasvari Robert, şeful IPJ Sălaj, Ovidiu Dosa, şeful IJJ Sălaj, Vasile Cigăran, reprezentanţul Corpului Naţional al Poliţiştilor, Ioan Groza, şi pe cei trei reprezentanţi ai comunităţii mai sus amintiţi.

Acesta este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, ce funcţionează pe lângă CJ Sălaj, cu scopul asigurării bunei desfăşurări şi sporirii eficienţei serviciului poliţienesc din unitatea administrativ-teritorială în cauză. Prin activitatea sa, ATOP asigură reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii în scopul asigurării unui climat de siguranţă şi securitate publică.