Deputatul UDMR, Seres Denes: “Vrem să ne păstrăm limba și cultura!”

Președintele UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes, s-a arătat dezamăgit de faptul că parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins miercuri, cu majoritate de voturi, fără dezbateri pe articole, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR. “Pentru prima dată, pe marginea acestor doleanțe, s-a discutat în 1997, în Ordonanța 22 a Guvernului Ciorbea, materializată apoi în Legea 215 din 2001 de către Parlamentul de atunci, sub guvernarea Năstase. Cu trecerea timpului, am considerat că legea necesită niște amendamente pentru a readuce la normal o comunitate vizavi de o majoritate, în toate zonele țării. (…) Până la urmă, esența lucrurilor este ca toți cetățenii care trăiesc împreună, care vorbesc o altă limbă, să-și poată asigura păstrarea limbii și culturii. Desigur, asta nu aduce nicio atingere drepturilor și libertății majorității populației. Ne-am fi așteptat astfel să discutăm cu colegii din celelalte partide fiecare amendament, fiecare articol, să votăm, să vedem dacă ajungem la un consens. Noi, sincer, nu eram cramponați în anumite procente, puteam accepta și propuneri venite de la ceilalți colegi. Supărător este însă că, fără a se discuta, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale a fost respins pur și simplu”, a declarat parlamentarul vineri, în cadrul unei conferințe de presă.

Seres Denes a subliniat că UDMR a acționat mereu în sensul dialogului politic, pentru că problemele din acest secol nu se pot rezolva fără dialog: “Trebuie să mărturisesc că, în județul Sălaj, din acest punct de vedere, sunt foarte mulțumit. Noi cu autoritățile locale, cu partidele, printr-un dialog sincer, cu respect reciproc, am reușit o serie de realizări, atât din punct de vedere al investițiilor, cât și al culturii. Din fericire, la noi, în Sălaj, cultura, sărbătorile, obiceiurile, cumva, s-au completat reciproc între majoritatea populației și minoritate. De fapt, asta este dorința noastră, dacă se poate, să ne respectăm reciproc, să ne respectăm sentimentele. Pentru că, altfel, se nasc tot felul de contradicții care pot duce la alte probleme”.

În finalul întâlnirii cu presa, Seres Denes și-a exprimat speranța că a doua Cameră a Senatului – prin discuții și anumite înțelegeri politice cu majoritatea – va accepta doleanțele reprezentanților UDMR. “Unii vor crede că această lege lezează sentimentul național al majorității, ceea ce noi nu credem. Noi nu urmărim nimic ascuns. Viața a demonstrat, din fericire, că toate partidele care au avut un trend naționalist au cam dispărut. Iar cine dorește, astăti, să urce pe această scară nu va avea un viitor foarte luminos”, a încheiat liderul UDMR Sălaj.

Reamintim că, miercuri, parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR, cu majoritate de voturi, fără dezbateri pe articole, în favoarea proiectului votând numai deputații UDMR.

Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10 la sută din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Inițiatorii au dorit, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20 la sută la 10 la sută al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparținând minorităților naționale din totalul populației care să reflecte exprimarea unui număr semnificativ/substanțial de cetățeni aparținând minorității naționale din Constituția României, dar și din tratatele internaționale.

Ei au mai propus stipularea dreptului de a utiliza limba maternă în unitățile teritoriale locale care îndeplinesc pragul legal și de către persoanele aparținând minorităților naționale care nu au domiciliul sau reședința în acestea.

Proiectul nu s-a bucurat de susținerea niciunui grup parlamentar, nici cel al minorităților naționale, care a considerat că drepturile existente acordate de statul român sunt suficiente.

UDMR a mai propus stipularea dreptului de a utiliza limba maternă în unitățile teritoriale locale care îndeplinesc pragul legal și de către persoanele aparținând minorităților naționale care nu au domiciliul sau reședința în acestea.