Daniel Funeriu: „Unirea cu Moldova este cel mai important proiect de ţară pentru România”

„Nu cred că putem vorbi de o altă temă mai importantă astăzi, decât despre tema unificării cu Moldova”, a afirmat consilierul prezidenţial, Daniel Funeriu, într-un interviu acordat în exlusivitate ziarului nostru. Totodată, fostul ministru al Educaţiei ne-a vorbit despre posibila unificare a dreptei româneşti, revenirea sa în politică şi rolul preşedintelui Traian Băsescu în proiectul Mişcarea Populară.

Reporter: Care este logica înfiinţării Fundaţiei Mişcarea Populară?
Daniel Funeriu: Scopul Mişcării Populare este acela de a se transforma într-un vehicul politic pentru susţinerea unei Românii care se integrează în valorile euroatlantice şi în spaţiul euroatlantic, căruia îi aparţine. Pentru susţinerea unui stat modern, în care reglementările sunt clare, la fel şi legile, unde controlul respectării legislaţiei este foarte bine pus la punct.
Pe de altă parte, Mişcarea Populară s-a născut din nevoia de a creşte gradul de încredere din societatea românească. Pierdem prea mult timp şi prea multă energie pentru a ne proteja unii de alţii, în loc să investim energie în a colabora unii cu alţii.

Rep.: Ce rol a jucat preşedintele Traian Băsescu în acest proiect?
D. F.: Traian Băsescu este mentorul acestui proiect. Asta spune tot.

Rep.: Existã vreo incompatibilitate între funcţia de consilier prezidenţial şi aceea de membru al unui partid politic?
D. F.: Niciuna. Consilierii prezidenþiali, conform legii, au rang de miniºtri.

Rep.: Intenţionaţi să vă înscrieţi în Partidul Mişcarea Populară?
D. F.: Mă gândesc foarte serios să mă înscriu în acest partid.

Rep.: Vorbiţi-ne despre unificarea dreptei – un deziderat util, spun unii analişti politici, însă extrem de îndepărtat în condiţiile actuale?
D. F.: În acest moment, dreapta politică din România nu este unită. Există o fractură în cadrul dreptei, care e reprezentată de diferenţele fundamentale existete între dreapta reformistă, care astăzi este reprezentată de Mişcarea Populară, Forţa Civică şi o parte din PDL, şi o dreaptă care nu s-a debarasat total de complexele feseniste, care se regăseşte, în acest moment, la conducerea PDL. Totuşi, cred că, la o adică, aceşti oameni pot fi foarte utili în construcţia unei viitoare drepte puternice.

Rep.: Câţi paşi mai sunt de făcut până la fuziunea Mişcării Populare cu PDL?
D. F.: Unul singur, dacă PDL îşi asumă reformele, precum şi modernizarea României. În acel context, lucrurile vor fi simple. Problema se complică în cazul în care PDL continuă în să meargă pe logica unei politici de apotecare.

Rep.: Dintre Cătălin Predoiu, Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, pe cine vedeţi candidatul „dreptei” la viitoarele prezidenţiale?
D. F.: La modul subtil în care întrebarea este formulatã, vã rãspund doar cã aº merge pe mâna celui care a reuºit sã-ºi asume cel mai mult din proiectul de modernizare al þãrii. Acum, la acest capitol, cel mai bine stã Mihai Rãzvan Ungureanu. Însã þine doar de el sã rãmânã cel mai bine plasat dintre cei trei amintiþi.

Rep.: Aţi declarat de curând că, în cazul în care la alegerile prezidenţiale Crin Antonescu va intra în turul doi de scrutin cu un candidat al PSD, aţi vota cu liderul PNL…
D. F.: Dacă Crin Antonescu va intra în turul doi cu un candidat al PSD, sincer, l-aş vota pe liderul PNL. Însă, această situaţie nu se va produce, deoarece, cu siguranţă, viitorul candidat al „dreptei” va intra în turul doi de scrutin la prezidenţiale.

Rep.: Îl vedeţi pe Traian Băsescu un bun prim-ministru?
D. F.: Traian Băsescu este cel mai bun prim-ministru pe care România încă nu l-a avut.

Rep.: Ce se ascunde în spatele ultimelor declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu, legat de unirea cu Moldova?
D. F.: Sincer vă spun că nu se ascunde nimic. Traian Băsescu spune ce gândeşte, dar mai ales gândeşte ceea ce spune. Nu cred că putem vorbi de o altă temă mai importantă astăzi decât despre tema unificării cu Moldova. Până acum, proiectul de ţară al României era definit de faptul că lumea se împărţea între doi mari poli de putere: America şi Rusia. În acel context, proiectul de ţară al României era cel euroatlantic. Acum, după cum se ştie, ne plasăm în contextul unei lumi multipolare: China, SUA, UE, Rusia şi India. România trebuie să-şi pregătească, astfel, poziţionarea geostrategică, pentru viitorul pe temen lung.

Rep.: Cât de important este pentru noi să ne plasăm pe o poziţie ce să ne aducă beneficii?
D. F.: Sigur că, pentru România, este foarte important să se plaseze corect în acest concert al unei lumi multipolare. De aceea, evenimentul major al vizitei premierului Chinei în România are două citiri. În primul rând, este vorba despre citirea politică, care este una pozitivă şi, totodată, foarte importantă. Apoi, vorbim despre citirea economică, ce din păcate a fost o mare minciună a Guvernului Ponta. Că vin chinezii şi ne dau nouă 10 miliarde de dolari este o mare minciună. Chinezii nu dau absolut nimic! Eventual vor veni aici să cumpere. Să nu confundăm China cu Moş Crăciun…
Până la urmă, proiectul unionist cu Republica Moldova face parte din poziţionarea strategică a României, pentru viitorul pe termen lung, în concertul unei lumi multipolare.

Rep.: Când credeţi că se va materializa acest proiect?
D. F.: Proiectul se va materializa în momentul în care cetăţenii Republicii Moldova, în covârşitoarea lor majoritate, vor dori să adere la acest deziderat. Primul pas istoric spre integrarea Moldovei în Uniunea Europeană a fost făcut la Summitul de Vilnius, odată cu semnarea Acordului de Asociere.

Rep.: Dincolo de conotaţiile sociale, sentimentale sau politice ale acestui proiect, din punct de vedere economic, nu credeţi că România este o ţară suficient de săracă pentru a se lipi de o altă ţară şi mai săracă?
D. F.: Acestea sunt calcule de apotecar. Sunt nişte calcule ale unor oameni care nu văd mai departe de ziua de mâine. De exemplu, astăzi, în UE, nemţii se pot plânge că din taxele şi impozitele lor au salvat Grecia. Francezii, la rândul lor, se pot plânge că agricultorii din acea ţară iau mai puţini bani decât agricultorii din altă ţară. Sunt lucruri care îi pot nemulţumii pe unii sau pe alţii în marile proiecte unioniste ale UE.
Până la urmă, acest proiect unionist s-ar putea să aibă şi nişte costuri, însă ele sunt justificate. România, pe termen mediu şi lung, trebuie să capete atât un rol mai important, cât şi o stabilitate mai mare. Tocmai de aceea, obligaţia oamenilor de stat este să explice aceste lucruri, să le facă acceptabile.

Rep.: Au fost critici din partea UE sau a Rusiei imediat după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat că următorul mare proiect pentru România, după aderarea la UE, ar trebui să fie unirea cu Moldova?
D. F.: Este o mare dezinformare. Până în acest moment, nu există nicio reacţie oficială sau neoficială care să pună România în gardă referitor la acest proiect.

Rep.: Declaraţiile făcute de Traian Băsescu ar putea să ne pună, la un moment-dat, între ciocan şi nicovală, între Rusia şi UE…
D. F.: Am fost situaţi, noi, altundeva decât între ciocan şi nicovală? Ne-am situat acolo de-a lungul istoriei noastre. Acum, în schimb, avem mai multe argumente decât am avut vreodată în toată istoria noastră: scutul de la Deveselu; apartenenţa şi, totodată, parteneri de nădejde ai NATO; apartenenţa la UE. Astfel, avem argumente puternice pentru a ne asuma un proiect de ţară curajos. Este important de ştiut că acest proiect de ţară izvorăşte din asumarea identităţii euro-atlantice.

Rep.: Într-adevăr, proiectul este unul ambiţios şi, totodată, curajos. Ce îi lipseşte, însă, este că nu se mulează pe caracterul, pe gena acestei naţiuni. Politicienii pe care îi avem la acestă oră nu cred că au potenţialul şi, totodată, curajul să ia taurul de coarne.
D. F.: Hai să facem distincţia între popor şi politicieni. Majoritatea politicienilor nu reprezintă poporul român. Majoritatea politicienilor sunt nişte papagali ajunşi acolo printr-un joc de influenţă. Ei nu au nici cea mai mică reprezentativitate a românilor. Cine-l reprezintă pe ţăranul onest, care se trezeşte dimineaţa şi munceşte toată ziua, ca apoi să meargă la piaţă să se bată cu samsarii pentru a-şi vinde marfa, care îşi plăteşte taxele şi impozitele, îşi ajută copilul să facă o şcoală de calitate? Cine-l reprezintă, Liviu Dragnea, Marian Oprişan sau Vasile Blaga?

Rep.: I-aţi numit „papagali” pe majoritatea politicienilor de astăzi. Nu cu mult timp în urmă eraţi şi dumneavoastră un om destul de bine ancorat în viaţa politică. De ce aţi face dumneavoastră excepţie de la „regulă”?
D. F.: Mă uit liniştit în ochii oricărui român pentru că nu-i totuna să ai un doctorat muncit alături de un laureat Nobel, cum îl am eu, sau să ai un doctorat furat, plagiat, cu un puşcăriaş ca Adrian Năstase. Nu-i totuna să pleci singur de acasă la 17 ani, să munceşti pe brânci pentru a-ţi câştiga existenţa, iar la şapte luni după ce ai ajuns în Franţa să-i baţi pe francezi la olimpiada lor de chimie. Nu-i totuna să termini şef de promoţie la una dintre cele mai puternice universităţi din Franţa sau să fii, în aceeaşi perioadă, un nomenclaturist, ca doctor Victor Viorel Ponta, ce dimineaţa sugea de la ugerul ideologic al lui Adrian Năstase, ca apoi, seara, să sugă de la ugerul ideologic al lui Ion Iliescu…
Mă pot uita în ochii oricărui român pentru că le-am dat un bacalaureat corect, în timp ce doctor Victor Viorel Ponta nu le dă lucrul ăsta. Pot să mă uit în ochi oricărui român, pentru că am adus în România, în perioada guvernării Boc, cel mai mare proiect de ştiinţă din istoria acestei ţări, şi anume laserul de la Măgurele – 400 de milioane de euro, bani europeni. Pot să mă uit în ochii fiecărui român, să-i spun că, prin clasa pregătitoare, anual, am adus 60.000 de copii, care altminteri nu ar fi avut nicio şansă să meargă la şcoală la 6 ani. În concluzie, chestiunea cum că toţi politicienii ar fi la fel este cea mai mare mistificare, care este în interesul mediocrilor pesedişti. Ştiu că oamenii s-au săturat de politicieni, însă nu toţi sunt „papagali”. Mă disociez total de această interpretare.