Cum şi-au câştigat pâinea parlamentarii sălăjeni, în şase luni de mandat

Trimişii sălăjenilor în Parlament nu se pot lauda cu o activitate prea intensă, dovadă stând rezultatele publicate pe site-urile celor două Camere. În baza informaţiilor disponibile online, ziarul „Magazin Sălăjean” vă prezintă bilanţul activităţii celor şase parlamentari sălăjeni.

Lucian Bode, implicat în opoziţie
Aflat la al doilea mandat, deputalul PDL, Lucian Bode, este membru al Comisiei pentru industrii şi servicii, al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre şi al grupurilor de prietenie cu Statul Quatar şi cu Regatul Spaniei.
În cele şase luni din acest mandat, Bode a avut 14 luări de cuvânt, în 11 şedinţe şi a iniţiat 18 propuneri legislative. Printre acestea din urmă regăsim o încercare de a majora nivelul alocaţiei de stat pentru copii, declararea zilei de 11 octombrie ca Ziua Şcolii Ardelene în România, instituirea programului „Masa la şcoală”, prin care să se acorde o masă gratuită, în limita a 10 lei/elev, fiecărui copil care frecventează cursurile învăţământului obligatoriu de stat, preşcolar, primar şi gimnazial, dar şi înfiinţarea, în cadrul RAR, a unui ghişeu unic de pentru înmatricularea autovehiculelor, care să preia atribuţiile specifice de la serviciile publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din cadrul prefecturilor. Niciuna dintre propunerile amintite nu a devenit, cel puţin deocamdată, lege.
Lucian Bode a avut trei nelămuriri. Una dintre interpelări a fost adresată ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, pe care îl întrebă despre formele de sprijin acordă Ministerul pentru salvarea produse tradiţionale româneşti, precum ţuica, pălinca, rachiurile din fructe şi drojdie de vin ori rachiul de tescovină. O altă curiozitate a sălăjeanului vizează încheierea memorandumului dintre Rompetrol şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie cu privire la conversia datoriilor, Bode cerându-i explicaţii, în acest sens, ministrului Varujan Vosganian. Democrat-liberalul a fost prezent la 68,8 la sută din voturile date în plen (88,9 la sută din voturile finale). Pentru munca sa, Lucian Bode a primit în fiecare lună o indemnizaţie de 4.909 lei, căreia i se adaugă aproape 10.000 de lei pentru buna desfăşurare a activităţii biroului său parlamentar din Colegiul Uninominal 1.

Seres Denes, veteranul din Parlament
Cel mai vechi parlamentar sălăjean, UDMR-istul Seres Denes, este chestor în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, dar şi în grupurile de prietenie cu Slovacia, Malta şi Regatul Spaniei. Nu a avut decât trei luări de cuvânt, în schimb a semnat şapte propuneri legislative. Printre acestea din urmă se regăseşte modificarea legislaţiei privind retrocedarea unor bunuri imobile ce au aparţinut cultelor religioase din România şi acordarea, în şcolile dotate cu bucătării ori cantine, a unei mese calde, în locul de lapte şi corn ori în loc de fructe şi miere. De asemenea, deputatul a mai cerut, alături de alţi 12 parlamentari UDMR, modificarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul prelungirii la doi ani a valabilităţii cardului de sănătate şi a încadrării în spitale, aziluri şi cămine de bătrâni a asistenţilor medicali cunoscători ai limbii minorităţilor naţionale, dacă în respectiva localitate minorităţile naţionale sunt peste 20 la sută din totalul cetăţenilor. O altă propunere legislativă pe care Seres şi-a pus semnătura se referă la descentralizarea serviciilor publice deconcentrate, în vederea eficientizării activităţii lor.
Parlamentarul a citit o singură declaraţie politică, a luat cuvântul de două ori în Biroul Permanent şi a „deranjat” membrii Guvernului cu cinci întrebări şi interpelări. Printre curiozităţile sale s-au numărat şansele de continuare a programelor „Casa Verde” şi „Construcţia Pistelor pentru Biciclişti”, modul în care va fi rezolvată problema finalizării lucrărilor la bazele sportive din mediul rural şi stadiul realizării lucrărilor pentru întocmirea cadastrului general. Seres este unul dintre cei mai disciplinaţi parlamentari sălăjeni, el fiind prezent la 86,8 la sută dintre voturi (96,8 la sută din voturile finale).
Pentru activitatea sa, Seres Denes a încasat o indemnizaţie lunară de 5.364 de lei, biroul său parlamentar consumând într-o lună circa 9.000 de lei.

Lui Iuliu Nosa îi plac declaraţiile politice
Deputatul PSD Iuliu Nosa, aflat la al treilea mandat, este membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, al Comisiei de validare şi al grupurilor de prietenie cu Belarus (aici ocupă funcţia de vicepreşedinte), Mexic şi Norvegia.
În actualul mandat a luat cuvântul de 11 ori, o dată când a depus jurământul şi de 10 ori pentru a citi declaraţii politice. A semnat trei proiecte legislative, printre care figurează instituirea Zilei Şcolii Ardelene, revizuirea Constituţiei şi anularea ori reducerea tuturor creanţelor fiscale accesorii dacă plata/compensarea se face în 3/6 luni.
Potrivit informaţiilor de pe site-ul Camerei Deputaţilor, Nosa a formulat două interpelări, una în vederea modificării plafonului de compensare cu 90 la sută a medicamentelor şi o alta privind desfiinţarea Parchetului şi a Judecătoriei Jibou. Nici Iuliu Nosa nu a prea chiulit de la „serviciu”, el fiind prezent la 84 la sută din voturi (99,6 la sută prezenţă la voturile finale).
Pentru toată această activitate, social-democratul a fost remunerat cu 4.909 lei pe lună, plus circa 8.000 de lei pentru biroul său parlamentar.

Mirel Taloş, şeful chiulangiilor
Liberalul Mirel Taloş, şi el la al treilea mandat, este vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament, membru în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi secretar al Comisiei permante a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor. De asemenea, deputatul face parte din grupurile de prietenie cu Iran şi Slovenia. În cele şase luni de mandat, a luat cuvântul de patru ori: o dată pentru a depune jurământul şi de trei ori pentru a citi declaraţii politice. Şi-a pus semnătura pe trei iniţiative legislative, una fiind, de altfel, adoptată, respectiv direcţionarea a 15 procente din veniturile din publicitate obţinute de Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune către realizarea de producţii audiovizuale proprii.
Taloş a formulat cinci interpelări, în care se arată preocupat de ritmul lent în care se desfăşoară lucrările de modernizare a Staţiei CFR Zalău, solicită înăsprirea controalelor în trafic şi a modului de obţinere a permisului auto, precum şi lămuriri cu privire la despăgubirea deponenţilor care şi-au transferat depozitele constituite în vederea achiziţiei de autoturisme de la CEC, la BRD.
O altă interpelare i-a fost adresată ministrului de Externe, Titus Corlăţean, în care îşi manifestă îngrijorarea faţă de afirmaţiile oficialului potrivit cărora România ar trebui să recunoscă Kosovo.
Mirel Taloş este lider la capitolul absenţe de la vot. Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, el şi-a făcut prezenţa la doar 61,6 la sută din voturile date în plen (88,4 la sută prezenţă la voturile finale).
Munca sa a fost recompensată cu o indemnizaţie lunară de 5.031 de lei, în timp ce biroul său parlamentar a „înghiţit” între 8.000 şi 9.000 de lei în fiecare lună.

Gheorghe Pop, foarte nelămurit
Aflat la al doilea mandat, senatorul PSD Gheorghe Pop este vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse şi membru al grupurilor de prietenie cu Coreea şi Austria. În acest mandat, parlamentarul a semnat 12 iniţiative legislative, dintre care cea privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale a devenit lege şi a citit patru declaraţii politice şi a luat cuvântul în plen de 32 de ori, de patru ori pentru a susţine declaraţii politice.
Pop este recordman în rândul parlamentarilor sălăjeni în privinţa numărului de întrebări şi interpelări (51) adresate membrilor Guvernului. S-a arătat interesat, printre altele, de emiterea cardurilor de sănătate, de decontarea navetei elevilor, de lipsa specialiştilor în spitalele mici, dar şi de situaţia proiectelor de construcţie a campusurilor şcolare de la Hida şi Sâg, blocate de câţiva ani. Senatorul a cerut lămuriri şi cu privire la fondurile pentru subvenţionarea locurilor de muncă ori la cele alocate programului de screenind pentru depistarea cancerului de col uterin, dar şi referitoare situaţia Staţiunii de Dezvoltare Pomicolă Zalău.
Site-ul Senatului nu cuprinde rezultatele votului electronic, motiv pentru care nu putem şti cât de disciplinaţi ori cât de mult au chiulit cei doi reprezentanţi ai Sălajului în Camera superioară.
Pentru activitatea lui Pop, contribuabilii au plătit, pânp în mai, inclusiv (perioadă pentru care sunt disponibile datele economice pe site-ul Senatului), circa 28.000 de lei în fiecare lună.

Vegh Alexandru, mai puţin activ
Debutantul Vegh Alexandru, vicepreşedinte al Comisiei pentru privatizare şi administrarea activitatea statului, membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi în grupurile de prietenie cu Brazilia şi Polonia, nu se laudă cu o activitate foarte intensă.
În cele şase luni de mandat a luat cuvântul în plen de 18 ori şi a bifat doar cinci iniţiative legislative, două dintre ele fiind de concepţie proprie. Vegh a propus ca salariaţii români ce au în îngrijire copii cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani, înscrişi în sistemul de învăţământ românesc, să primească alocaţii în valoare de 600 de lei, sub formă de tichete de rechizite şcolare.
Senatorul sălăjean nu a avut decât două interpelări: una vizând întârzierea în decontarea navetei pentru elevi şi o alta privind situaţia Fundaţiei pentru Tineret Sălaj.
Activitatea lui Vegh l-a costat pe contribuabilul român în jur de 28.000 de lei lunar.