* pe 25 noiembrie aveti de ales, pana la urma, intre votul uninominal cu compensare (mixt), pentru care Guvernul Tariceanu II si-a asumat raspunderea in Parlament si votul uninominal in doua tururi sustinut de presedintele Traian Basescu
In 25 noiembrie a.c., dupa cum se stie, romanii sunt chemati, pe de o parte, sa voteze candidatii partidelor inscrisi (inscrise) in cursa pentru Parlamentul European, iar, pe de alta parte, sa spuna DA sau NU la intrebarea daca doresc introducerea sistemului de vot uninominal propus de presedintele Traian Basescu. Asta in conditiile in care Guvernul Tariceanu II si-a asumat raspunderea in Parlament cu un alt sistem de vot uninominal, propus de Asociatia Pro Democratia. Legea asteapta sa fie promulgata de presedinte. Dar, Traian Basescu a declarat ca nu va promulga legea pana dupa referendumul din 25 noiembrie. Ce va iesi din acest nou razboi dintre palate vom trai si vom vedea. Nu peste multa vreme. Noi nu va spunem cu cine sa votati la europarlamentare, nu va spunem nici daca sa stampilati buletinul la DA sau la NU la referendum, pe 25 noiembrie. Va prezentam, cat mai tehnic cu putinta, in editia de astazi, cele doua sisteme de vot uninominal propuse de partile beligerante, cu toate ca s-ar putea, in ipoteza in care referendumul pica, de aia traim in Romania, fie ca ideea votului uninominal sa fie amanata iar, fie sa se impace si capra si varza, in Parlament, intre partide.
Uninominalul lui Tariceanu (II)
Jumatate din mandatele de parlamentari vor fi obtinute de primii clasati in colegii, restul vor fi redistribuite proportional cu numarul de voturi obtinut la nivel national, potrivit legii privind votul uninominal mixt cu care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament.
Potrivit acestei legi, care urmeaza sau nu sa fie promulgata de presedintele Traian Basescu, deputatii si senatorii se aleg in colegii uninominale prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentativitatii proportionale, norma de reprezentare fiind un deputat la 79.000 de locuitori si un senator la 170.000 de locuitori. Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscriptii in cele 41 de judete, o circumscriptie in Bucuresti si o circumscriptie separata pentru romanii cu domiciliul in afara Romaniei, in total 43 de circumscriptii. In cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale se constituie colegii uninominale pe baza dublului normei de reprezentare. Astfel, va exista un colegiu la 158.000 de locuitori pentru Camera si un colegiu la 340.000 de cetateni pentru Senat.
Numarul total al mandatelor de deputati si senatori este cel putin egal cu dublul numarului de colegii uninominale pentru Camera, respectiv Senat, dupa cum nota Mediafax. Repartizarea si atribuirea mandatelor de deputat si senator se fac in trei etape: la nivelul fiecarui colegiu uninominal, la nivelul fiecarei circumscriptii electorale judetene si, respectiv, la nivel national. Jumatate din mandatele de parlamentari vor fi obtinute, astfel, de primii clasati in colegii, restul vor fi redistribuite urmatorilor clasati, daca formatiunea din care acestia fac parte au trecut pragul electoral la nivel national. Redistribuirea acestor mandate se face proportional cu numarul de voturi obtinut la nivel national de partidul din care face parte candidatul. Astfel, daca primul clasat intr-un colegiu este independent, a castigat mandatul de parlamentar, daca a obtinut majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul uninominal respectiv, la fel intamplandu-se daca acesta apartine unui partid, cu conditia ca formatiunea sa depaseasca, la nivel national, pragul electoral. Ramane de vazut, de discutat, daca Salajul, si in ipoteza in care aceasta lege va fi promulgata, va ramane cu patru deputati si doi senatori. La fel, ramane de vazut cum vor fi trasate colegiile uninominale.
Uninominalul lui Basescu
Presedintele a explicat recent, pe TVR, pe scurt, de ce, in opinia sa, nu este bun votul uninominal mixt: Discutam de un prim tur in care sunt 16-18 candidati, iar voturile se distribuie pe candidaturi, deci vom avea ales un parlamentar nelegitim care nu va avea 50 la suta + 1 din voturi. Apoi se face o redistribuire judeteana a voturilor pentru locurile inferioare si ii dai mandat sa intre in Parlament unui om care nu a fost practic ales. Intra apoi si a treia categorie de parlamentari – cei alesi pe lista – care nu au fost niciodata votati. Sistemul de vot uninominal propus de Basescu este unul majoritar in doua tururi de scrutin. Deputatii si senatorii vor fi alesi la fel ca primarii. Tehnic, se numeste vot uninominal majoritar absolut, care presupune doua tururi de scrutin daca in primul tur de scrutin nu sunt obtinute 50 la suta plus unu din voturi de catre un candidat. Salajul, de exemplu, va fi impartit in atatea colegii uninominale la cati deputati si senatori are dreptul judetul. Asa ca, am putea avea un deputat de Simleu, un altul de Zalau etc.
Cateva riscuri
Este greu de presupus ca opinia publica romaneasca va accepta o explicatie conform careia desi partidul X a obtinut 20 la suta din voturi la nivel national, totusi nu a reusit sa patrunda in parlament deoarece nu a castigat confruntarea electorala in nici una dintre circumscriptii. Inainte de a se lua o decizie in privinta modificarii sistemului electoral practicat este bine sa se cunoasca nu doar avantajele, ci si dezavantajele votului uninominal. Intr-adevar, acesta stabileste o legatura mult mai directa intre guvernanti si guvernati, asigura o majoritate parlamentara stabila (desi majoritatea electorala pe care acesta se sprijina este una simpla), ceea ce permite unui guvern monocolor sa-si puna in practica proiectele. Stabilitatea guvernamentala este pusa in pericol doar de derapaje majore si de disfunctionalitati interne flagrante (ale partidului aflat la putere). Pe de alta parte insa, tipul de scrutin uninominal genereaza o mare disproportie intre votul popular si votul politic, fiind acuzat in primul rand pentru lipsa sa de echitate si justete. Sistemul electoral majoritar este specific mai ales sistemelor politice concurentiale, antagoniste, bazate pe confruntare si excludere, caracteristici pe care le si stimuleaza (Infopolitic.ro).
Experienta Frantei
In 1958 cand Charles De Gaulle a introdus scrutinul majoritar uninominal cu doua tururi, care functioneaza si azi in Franta, a facut-o nu ca alegatorii sa voteze persoane ci pentru ca dorea o ruptura cu regimul celei de-a patra Republici, bazata pe scrutinul proportional care a generat o partitocratie paralizanta. Reprezentarea majoritara are avantajul ca reduce numarul de partide reprezentate in parlament, dar este nedrept fata de partidele mici. Reprezentarea proportionala are avantajul ca reflecta fidel votul alegatorului, dar faramiteaza spectrul politic. (…) Astfel de argumente, ultra-batatorite pe toate meridianele globului, sunt practic absente din dezbaterea publica din Romania unde se doreste, aparent, reinventarea rotii in politica in secolul XXI. In Italia, premierul Prodi doreste revenirea la reprezentarea predominant majoritara, ca sa inlature faramitarea spectrului politic. In Franta, presedintele Sarkozy a numit o comisie care sa examineze introducerea unei doze de reprezentare proportionala. Niciunul dintre ei nu s-a referit la votul pe persoane, care pare a fi devenit expresia la moda in Romania, alaturi de imprecisul uninominal, din care fiecare intelege ce vrea si multi nu pricep nimic (BBC).
