Campania electorală a debutat cu reguli mult mai stricte cu privire la modul în care îşi pot cheltui banii candidaţii. Oficial, aceştia nu mai au voie să ofere alegătorului nimic, nici măcar banalele pixuri, brichete sau calendare. Campania electorală se va încheia cu o zi înainte de alegerile locale, adică în 4 iunie, la ora 00.00. Aceasta înseamnă că sâmbătă, 4 iunie, candidaţii nu vor avea voie să îşi facă propagandă electorală. Cheltuielile sunt plafonate, modul în care se fac plăţile este strict controlat, campania pe televiziuni şi radio este gratis, iar cheltuielile vor fi decontate de Autoritatea Electorală Permanentă dacă s-a depăşit pragul de 3 la sută. În acest an, toţi competitorii electorali au fost obligaţi să aibă mandatari financiari, banii pentru campanie se strâng într-un cont şi, oficial, cheltuielile pot fi efectuate doar în limita bugetului stabilit de AEP. Modul în care se organizează alegerile este reglementat de Legea 115/2015 şi de Legea 334/2006, privind finanţarea partidelor politice, iar AEP a elaborat un Ghid de finanţare prin care se stabileşte clar ce au voie să facă şi ce nu candidaţii.
Limitele fondurilor de campanie
Fiecare organizaţie judeţeană are un mandatar financiar şi un cont bancar pentru alegeri, unde se primesc contribuţiile candidaţilor, precum şi fondurile repartizate de la nivel central. Acestea sunt singurele surse de finanţare acceptate. Suma maximă care poate fi depusă de un partid politic sau organizaţie a cetăţenilor la nivel de ţară se ridică la 2,205 milioane lei, dacă acesta are candidaţi în toate consiliile judeţene şi în Bucureşti. Contribuţiile candidaţilor la campania electorală pot proveni din următoarele surse: venituri proprii, donaţii de la persoane fizice, împrumuturi de la persoane fizice sau instituţii de credit. Limitele maxime ale contribuţiilor electorale, dar şi ale sumelor care pot fi cheltuite sunt stabilite în funcţie de salariul minim la începutul anului, adică de 1.050 lei. În funcţie de postul pentru candidează, limita este stabilită la un număr de salarii minime. Contribuţiile pot fi depuse doar între data rămânerii definitive a candidaturilor şi data încheierii campaniei electorale, cu menţionarea sursei acestora. Sumele sunt următoarele: pentru fiecare listă de candidaţi pentru consiliul local al comunei: 1×1.050 lei (salariul minim) a 1.050 lei; pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al oraşului: 3 x 1.050 lei a 3.150 lei; pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului: 5 x 1.050 lei a 5.250 lei; pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul local al municipiului reşedinţă de judeţ: 30 x 1.050 lei a 31.500 lei; pentru fiecare listă de candidaţi la consiliul judeţean: 100 x 1.050 lei a 105.000 lei; pentru fiecare candidat la funcţia de primar al comunei: 5×1.050 lei a 5.250 lei; pentru fiecare candidat la funcţia de primar al oraşului: 7 x 1.050 lei a 7.350 lei; pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului: 10 x 1.050 lei a 10.500 lei; pentru fiecare candidat la funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ: 50 x 1.050 lei a 52.500 lei.
Cheltuieli permise în campania electorală
În campania electorală este interzisă finanţarea acesteia de către o autoritate publică, instituţie publică, regie autonomă, companie naţională, societăţi, instituţii de credit la care sunt acţionari majoritari sau unităţi administrativ teritoriale. Sumele maxime care pot fi cheltuite sunt contribuţiile maxime ale candidaţilor. Cheltuielile care sunt permise pentru campania electorală sunt cele pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, televiziune şi în presa scrisă (40 la sută), cheltuieli pentru producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală online (30 la sută), cheltuieli pentru cercetări sociologice (30 la sută), cheltuieli pentru afişe electorale (20 la sută), cheltuieli pentru broşuri, pliante şi alte materiale de propagandă electorală tipărite (50 la sută), cheltuieli pentru închirierea de spaţii şi echipamente şi cheltuieli de protocol destinate organizării de evenimente cu tematică politică, economică, culturală sau socială, pentru transport şi cazare, pentru asistenţă juridică şi alte tipuri de consultanţă, precum şi pentru plata serviciilor mandatarilor financiari (30 la sută), cheltuieli pentru comisioane bancare (procent variabil). În timp campaniei electorale pot fi utilizate doar afişe cu dimensiuni de cel mult 500 mm pe o latură, 350 mm cealaltă latură. Afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm pe o latură şi 250 mm pe cealalată latură. Acestea vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj stabilite prin dispoziţia primarului.
Interdicţii la propagandă electorală
AEP a elaborat un Ghid de finanţare prin care se stabileşte clar ce au voie să facă şi ce nu candidaţii. Următoarele tipuri de acţiuni şi materiale de propagandă electorală nu mai sunt permise de prevederile legale în vigoare în timpul campaniei electorale: vehiculele înscripţionate sloganuri de campanie, vehiculele care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, spectacole, serbări, focuri de artificii etc, bannere, mesh – uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indiciatoare publicititare direcţionale, structuri de publicitate auto – portante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, panouri publicitare mobile, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă, publicitate pe vehicule. Competitorii electorali au obligaţia de a imprima pe toate materialele de propagandă electorală, în mod vizibil, următoarele date: denumirea competitorului politic care le-a comandat, denumirea operatorului economic care le-a realizat, codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatului financiar, tirajul acolo unde este cazul. Binecunoscutele pixuri şi brichete inscripiţionate cu numele candidaţilor şi partidelor ar trebui să devină amintire. Competitorii electorale nu pot produce materiale de propagandă electorală în regie proprie. ”În campania electorală, competitorilor electorali le este interzisă achiziţionarea, oferirea, distribuirea sau darea, în mod direct sau indirect, a pixurilor, a cănilor, a ceasurilor, a tricourilor, a jachetelor, a gecilor, a impermeabilelor, a pelerinelor, a vestelor, a şepcilor, a căciulilor, a fularelor, a sacoşelor, a pungilor, a umbrelelor, a găleţilor, a brichetelor, a chibriturilor, a produselor alimentare, a produselor alcoolice, a ţigărilor şi a altor produse asemenea”, se arată la art. 27 alin. 3, al Ghidului de finanţare al campaniei electorală elaborat de AEP.
Cine îşi recuperează banii de campanie
Cheltuielile făcute de competitorii politici trebuie raportate la AEP în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, adică în intervalul 6 iunie – 21 iunie. Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor care obţin cel puţin 3 la sută din numărul voturilor însumate la consiliile locale, de sector, consilii judeţene şi Consiliul General al Bucureştiului, pentru toate funcţiile de primar au dreptul de a cere rambursarea cheltuielilor atât la nivel central, cât şi local. Dacă aceste condiţie nu este îndeplinită, dar un competitor depăşeşte pragul de 3 la sută într-un judeţ, poate solicita rambursarea cheltuielilor din circumscripţia electorală judeţeană respectivă. Aceste cheltuieli sunt verificate, pentru a se vedea dacă ele corespund prevederilor Legii privind finanţarea partidelor politice.
