România va deveni, oficial, prima țară din lume care implementează Alfabetul Scripor destinat persoanelor nevăzătoare sau cu alte dizabilități. Și asta grație unui român – inventatorul Alfabetului Tactil al Culorilor. Invenția care îi poartă numele, Alfabetul Scripor, a fost premiată la Salonul de Invenții și Inovații de la Geneva cu Medalia de Aur la categoria Educație, Cultură și Artă și a primit premiul special al Asociației Inventatorilor din Germania. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării din România în cursul săptămânii trecute, ministrul educației Monica Anisie și inventatorul Tudor Paul Scripor au purtat o serie de discuții care s-au axat pe multitudinea de avantaje directe de care persoanele nevăzătoare sau cu alte dizabilități, precum tulburări de spectru autist sau Sindrom Down, vor putea beneficia după implementarea acestui alfabet tactil al culorilor. Acesta oferă soluții concrete și le va permite accesul la educație incluzivă în mod complet, gratuit și voluntar. Astfel, urmează să fie semnat un protocolul de colaborare între Ministerul Educației și Cercetării din România și Asociația Alfabetul Scripor, protocol care prevede implementarea la nivel național și a acestui tip de alfabet. Practic, România va deveni, oficial, prima țară din lume care implementează Alfabetul Scripor destinat persoanelor nevăzătoare sau cu alte dizabilități. După mai bine de șapte ani de cercetări și teste, clujeanul Tudor Paul Scripor a găsit soluția reprezentării tactilo-grafice a culorii și a nuanței, printr-un simbol. Alfabetul Scripor este un limbaj universal, iar simbolurile culorilor pot fi ușor recunoscute în orice poziție. Acest alfabet inovator este compus din doar zece elemente tactilo-grafice și poate fi învățat de oricine, fiind util în special persoanelor cu dizabilități vizuale și intelectuale, permițând tuturor să trăiască complet și accesibil într-o lume covârșitor vizuală. Alfabetul Scripor folosește atât forme geometrice bidimensionale, cât și un sistem simplu de puncte, astfel încât utilizatorul poate avea două moduri de obținere a informațiilor prin atingere.