Bulinele negre ale învăţământului sălăjean: profesori dezinteresaţi, elevi care tocesc şi nu ştiu să scrie

Cu prilejul inspecţiilor derulate în unităţile de învăţământ, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj au constatat o serie de aspecte negative ale modului în care unele cadre didactice predau la clasă. Deloc puţine sunt situaţiile în care orele se desfăşoară în stil vechi, ca acum mai bine de două decenii.

Potrivit raportului ISJ Sălaj privind starea învăţământului din judeţ în anul şcolar precedent, făcut public miercuri, 16 noiembrie, metodele bazate pe munca în echipă, pe grupe, nu sunt utilizate suficient, neglijându-se formarea competenţei de lucru în echipă şi a competenţelor cheie, proiectele curente de lecţii (stagiari şi definitivat) sunt destul de sumare şi fără corelaţie între componenta proiectivă şi cea acţională, iar calculatorul şi videoproiectorul sunt integrate mai rar în lecţii sau cu deficienţe.

Cadrele didactice nu se implică destul

În plus, susţin inspectorii de specialitate, există cadre didactice care “nu s-au desprins încă de stilul tradiţional de predare şi evaluare, preponderent frontal, fără o prea mare implicare a elevilor în desfăşurarea activităţilor de învăţare”.

O altă problemă semnalată vizează folosirea insuficientă a autoevaluării şi a interevaluării realizate de către elevi ca mijloc pentru îmbunătăţirea învăţării. În ceea ce priveşte temele de casă, acestea nu sunt întotdeauna valorificate în noua activitate, iar competenţele socio-lingvistice şi pragmatice sunt exersate sporadic în orele de limbi moderne.

Tutoror acestor minusuri li se adaugă lipsa iniţiativei în realizarea de proiecte la nivel judeţean, naţional şi naţional.

Elevii nu ştiu ce înseamnă munca în echipă

În aceste condiţii, elevii sunt cei care au de suferit. Şi asta pentru că, în şcolile sălăjene există clase în care elevii nu sunt obişnuiţi cu activităţile de grup şi munca în echipă, unii dintre ei nefiind implicaţi în activitatea didactică ori în proiecte educative.

Inspectorii au mai constatat că elevii manifestă o preocupare scăzută pentru utilizarea cunoştinţelor, a deprinderilor şi a aptitudinilor în situaţii de învăţare diverse, cu grad înalt de complexitate. „Rareori sunt puşi în situaţia de a identifica probleme sau situaţii-problemă contextuale pe care să le analizeze din perspective diferite şi să le gestioneze aplicând eficient cele învăţate”, se mai arată în raportul ISJ. Ba mai mult, pentru unii învăţarea se face mecanic, nu logic şi conştient, iar greşelile de ortografie, scrisul ilizibil şi omisiunile de litere sunt „îngrijorător de frecvente”.

În ciuda acestor lacune grave, profesorii se dovedesc indulgenţi în acordarea de calificative şi nu valorifică activităţile care au putea determina îmbunătăţirea performanţei şcolare.

Raportul privind starea învăţământului din judeţ scoate la lumină şi punctele slabe ale relaţiei şcoală-familie-comunitate. Astfel, precizează sursa citată, “există un număr semnificativ de părinţi care nu se implică în formarea şi educarea propriilor copii”, iar multe şcoli nu se preocupă de îmbunătăţire legăturii pe care ar trebui să o aibă cu părinţii. Acestora din urmă nu li se comunică în scris rezultatele obţinute la testările efectuate şi nici situaţia notelor la finalul semestrului ori al anului şcolar.