Alfatizarea Emoţională la preşcolari

Cercetătorii arată că echilibrul emoțional de la vârsta adultă îşi are originea în copilărie, care este o perioadă de achiziții fundamentale din punct de vedere cognitiv, emoțional şi social. Un adult incapabil să trateze adecvat propriile emoții cu siguranță a fost un copil care nu știa să facă față stărilor afective.
Ca dascăli, avem datoria de a ne implica activ în dezvoltarea emoțională a copiilor noștri, de a crea și a implementa ocazii diversificate de explorare și exersare a competenței emoționale.
Lucrând de-a lungul anilor cu mai multe generații de copii, am observat diferențe clare – de la o generație la alta – în ceea ce privește echipamentul emoțional al copiilor. Soluția de rezervă o reprezintă apelul la o educație emoțională adecvată, realizată prin joc și învățare, conținând activități specifice care să stimuleze abilități emoționale, care le vor folosi toată viața.
Copiii trebuie să învețe cuvinte pentru a exprima ceea ce simt. De cele mai multe ori și adulții întâmpină dificultăți atunci când trebuie să spună ce simt. Cu ajutorul nostru și al unor materiale didactice, copiii pot învăța să denumească atât emoțiile pozitive cât și pe cele negative. Materiale utile în acest sens sunt: imagini din cărțile de povești, fotografii, tablă magnetică cu expresii emoționale etc. Am desfășurat cu copiii preșcolari diferite jocuri pentru formarea competențelor socio-emoționale: pictura emoţiilor, cutia pentru supărări, cutia pentru bucurii, teatrul sentimentelor etc.
Pentru că „meseria de părinte” nu este cea mai ușoară, dar cu siguranță este cea mai frumoasă, părinţii trebuie:
– să-i ajute pe copii să experimenteze emoţii pozitive alături de ei;
– să-i înveţe pe copii limbajul emoţional;
– să le arate copiilor că există şi sentimente pozitive şi sentimente negative, dar e potrivit să se păstreze optimismul şi susţinerea;
– să se asigure că acele cuvinte pe care le rostesc sunt în acord cu comportamentul lor, al părinţilor;
– să-i întrebe pe copii ce gândesc, să discute orice problemă cu ei şi să nu uite că: cea mai importantă parte a acestei „meserii” este dragostea, timpul petrecut cu ei!
Educ. Eva Stâncel, Grădiniţa „Dumbrava Minunată” Zalău,
prof. înv. preşcolar Ioana Costea,
Grădiniţa cu P.P. nr.2 Şimleu Silvaniei