Monedă Argint
Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj: 500;
Avers: imaginea Castelului Bran, edificiu istoric simbolic pentru România, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” și stema României.
Revers: o parte din Marele Zid Chinezesc, construcție istorică simbolică pentru Republica Populară Chineză, inscripția circulară ,,STABILIREA RELATIILOR POLITICO-DIPLOMATICE INTRE ROMANIA SI REPUBLICA POPULARA CHINEZA” și anul stabilirii relațiilor dintre cele două țări ,,1949”.
Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. Relațiile diplomatice au fost stabilite la data de 18 octombrie 1939, între România și Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză în octombrie 1949. Ulterior, relaţiile diplomatice au fost stabilite la 5 octombrie 1949, la rang de ambasadă.
În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, a fost semnată Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare. La 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a Premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, a fost adoptată Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale, în noile circumstanțe.
România a avut o poziţie constantă de recunoaştere a unei singure Chine, Taiwanul constituind parte integrantă a acesteia. România a avut o contribuţie esenţială la iniţierea şi normalizarea dialogului sino-american, în anii ’60-’70. Un alt moment istoric al relaţiei bilaterale a fost solidaritatea manifestată de China faţă de poziţia adoptată de România după „primăvara de la Praga”. Cele două evenimente au constituit pilonii de bază pe care s-a consolidat în timp relaţia specială cu RP Chineză.
M.S.
