Monedă Argint
Valoare nominală: 10 lei;
Metal: Argint 999/1000;
Greutate: 31,103 grame;
Dimensiune: diametru 37 mm;
Margine: zimțată;
Calitate: proof;
Tiraj Maxim: 1000;
Avers: Vârful Caraiman din Munții Bucegi, pe care se află Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2021”.
Revers: o compoziție ce cuprinde elemente identitare ale Japoniei: o poartă tradițională torii suprapusă peste imaginea muntelui Fuji reflectată în oglinda lacului Kawaguchi; anul aniversat „1921” și inscripția circulară „100 DE ANI DE RELATII DIPLOMATICE INTRE ROMANIA SI JAPONIA”.
Japonia este a doua putere economică în Asia-Pacific şi a treia la nivel mondial. Această ţară joacă un rol esenţial în asigurarea climatului de pace şi de securitate în regiunea Asiei şi Pacificului. Este un important partener strategic, politic şi economic al UE, partener al NATO şi un donator major de asistenţă oficială pentru dezvoltare (ODA). La 17 iulie 2018, la Tokyo au fost semnate acordurile care reglementează relaţiile UE cu Japonia – Acordul de Parteneriat Strategic şi Acordul de Parteneriat Economic (intrate în vigoare la 1 februarie 2019).
Japonia este unul dintre statele asiatice cu care România are relaţii speciale, fundamentate pe valorile comune şi pe convergenţa poziţiilor faţă de problemele internaţionale. În ianuarie 2018, cu ocazia vizitei la Bucureşti a fostului prim-ministru Shinzo Abe, s-a luat decizia ridicării relaţiilor bilaterale la nivelul de parteneriat strategic.
Prima încercare de stabilire de relaţii diplomatice cu Japonia a fost făcută în noiembrie 1917, dar legaţia României de la Tokyo a trebuit închisă după o lună, din cauza decesului trimisului Nicolae Xenopol. Deschiderea efectivă a legaţiei a avut loc la 24 iunie 1921. La 1 mai 1923, a fost înfiinţat Consulatul General Onorific al României la Osaka. În contextul celui de-al doilea război mondial, la 31 octombrie 1944, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959. La 1 iunie 1964, relaţiile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă.
În 1997 si 2002, preşedinţii de atunci ai României au efectuat vizite oficiale de lucru în Japonia. Cu ocazia celei din 2002, în contextul aniversării a 100 de ani de la primele contacte diplomatice dintre cele două ţări, a fost semnată Declaraţia comună de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre România şi Japonia. În 1995 şi 2002, au vizitat România Alteţele Lor Prinţul şi Prinţesa Hitachi, respectiv Alteţa Sa Prinţesa Sayako.
Momentului aniversar al împlinirii a 50 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice a circumscris o nouă vizită oficială de lucru a preşedintelui României la Tokyo, din martie 2010, precedată de vizita oficială în România a cuplului princiar Akishino, din mai 2009.
La 16 ianuarie 2018, prim-ministrul Shinzo Abe a făcut o vizită oficială în România, prima vizită a unui premier japonez în ţara noastră. Din delegaţia niponă a făcut parte şi Yoshihide Suga, actualul prim-ministru japonez.
Preşedintele României a participat la ceremonia de urcare pe tron a împăratului Naruhito, la 22 octombrie 2019.
Japonia este unul din principalii parteneri economici asiatici ai României şi cel mai mare investitor din Asia. Japonia a sprijinit masiv, cu asistenţă financiară şi tehnică, procesul de reforme din România. Au fost acordate împrumuturi pentru reabilitarea unor porţiuni de drumuri naţionale şi căi ferate, modernizarea unei centrale termoelectrice, a unei porţiuni a Portului Constanţa, fiind în curs de operaţionalizare proiectul comun de realizare a liniei de metrou care va lega Capitala de aeroportul Otopeni. La construcţia podului peste Dunăre de la Brăila participă şi o firmă japoneză.
Principale investiţii nipone în România au fost realizate în industria auto (componente/piese de schimb şi componente electrice, anvelope), rulmenţi, produse electronice ş.a.
De-a lungul timpului, Guvernul japonez a acordat donaţii unor instituţii culturale, sportive şi de învăţământ din România, printre care: Ateneul Român, Filarmonica „George Enescu”, Teatrul Naţional din Bucureşti, Opera Naţională Bucureşti, Opera Română din Iaşi, Federaţia Română de Gimnastică, Biblioteca Centrală Universitară, Universitatea Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Filarmonica Târgu Mureş, Filarmonica Braşov, Comitetul Olimpic Român, Teatrul “Radu Stanca” din Sibiu (laureat, de altfel, al Premiului Fundaţiei Japonia 2015 pentru contribuţii la promovarea culturii japoneze)
În perioada 1995-2008, România a beneficiat de asistenţă culturală, educaţională, sanitară etc., în baza Acordului între Guvernele României şi Japoniei pentru trimiterea de voluntari prin Japan Overseas Cooperation Volunteers (J.O.C.V.) încheiat în 1995. În baza acestui Program, voluntarii japonezi au predat limba japoneză în unităţi de învăţământ preuniversitar din România, au susţinut cursuri de limbă şi cultură japoneză în cluburi ale copiilor. În cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti funcţionează Centrul de Studii Româno-Japoneze.
La Braşov, fiinţează Centrul Cultural Musashino-Braşov. În Japonia, Comitetul Cetăţenesc Musashino – Braşov organizează ocazional cursuri de limba română şi alte activităţi culturale. În 2005, la Tokyo a fost înfiinţată Societatea Muzicală Japonia-România.
În baza Acordului încheiat în 1994 între MECT şi Japan Society for the Promotion of Science (JSPS), au loc anual schimburi de cercetători din diverse ramuri ştiinţifice. În martie 2018, a avut loc ultima rundă de consultări româno-japoneze în domeniul cercetării ştiinţifice.
M.S.
