Romfilatelia marchează aniversarea celei mai vechi instituții românești de învățământ superior prin emisiunea de mărci poștale Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 160 de ani.
Istoria învățământului românesc din Moldova înscrie între filele ei câteva repere de referință: Colegiul de la Cotnari (1563), Colegiul de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iași (1640), înființat de Vasile Lupu, Academia Domnească din Iași (1707), înființată de Antioh Cantemir.
După fondarea Academiei Domnești, limba română înlocuiește latina, ca limbă de predare a cursurilor.
Cel mai important moment istoric al învățământului moldav îl reprezintă însă apariția Academiei Mihăilene, creată în anul 1835 de către cărturarul Gheorghe Asachi, cu sprijinul nemijlocit al domnitorului Mihail Sturdza. Funcționarea acestei Academii, în care s-au înființat primele facultăți de Drept și Filosofie, dar în mod deosebit transformările profunde survenite la nivel politic (Unirea Principatelor Române din 1859), au pregătit fondarea la Iași a primei Universități din România, în anul 1860 (Universitatea din București a fost fondată în anul 1864).
Preluând corpul profesoral, programele și experiența Academiei Mihăilene, Universitatea din Iași, inaugurată la 26 octombrie 1860, a preluat numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, factor decisiv în înființarea Instituției și diriguitorul marilor reforme care au pus bazele statului român modern.
Universitatea s-a înscris, după înființare, într-o continuă schimbare, în deplină armonie cu evoluția societății și culturii române. Pornind inițial cu doar trei facultăți: Filosofie, Drept și Teologie, Universitatea a inclus mai apoi facultățile de Litere și Filosofie, Științe fizice, matematice și naturale, Drept și Medicină. După Marea Unire din 1918, cerințele societății românești, influențate de progresul european, au favorizat abordarea unor noi domenii: Medicină și Farmacie, Agricultură, Electrotehnică și Chimie tehnologică, ajungându-se la o reorganizare în anul 1937, în urma căreia ia naștere Institutul Politehnic „Gheorghe Asachi” din Iași.
În perioada interbelică, Universitatea se înscria în lista instituțiilor europene de același rang, atât prin varietatea domeniilor, cât și prin nivelul ridicat al conținutului cursurilor.
Adaptându-se cererilor sistemului de învățământ comunist, structura organizatorică a anilor 1968-1969 includea opt facultăați: Matematică-Mecanică, Fizică, Chimie, Biologie-Geografie, Drept, Filologie, Istorie-Filosofie, Economie (în anul 1974 Facultatea de Chimie a fost transferată la Institutul Politehnic).
După 1989, structura organizatorică, programa de studii, autonomia universitară și libertatea decizională au făcut ca Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” să fie una din cele mai performante universități din România, standard pentru excelență în cercetare și flexibilitate didactică.
Pe timbrele emisiunii, ambele cu valoarea nominală de 8,50 lei, este ilustrat Palatul Universității, edificat între 1893 și 1897, extins ulterior după planurile arhitectului Louis Blanc. Alături de edificiu, pe mărcile poștale se mai regăsesc portretele lui Gheorghe Asachi (1788-1869) și Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), precum și sigla actuală a Universității.
La 23 mai 1893, pe locul unde funcţionase până în 1888 Teatrul Naţional, a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a Palatului Universitar (cunoscut astăzi ca principal corp de clădire) în prezenţa Principelui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen. Clădirea, impresionantă prin monumentalitate, se înscrie în canoanele stilului eclectic francez şi îşi depăşeşte funcţiile strict utilitare, căpătând valoare de simbol atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru întreaga spiritualitate românească. Construit după planurile architectului Louis Blanc (pentru care acesta a căştigat o medalie de aur la o expoziţie de la Paris), Palatul Universităţii a fost inaugurat la 21 octombrie 1897, sub înaltul patronaj al Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta.
Fie el student, profesor sau simplu vizitator al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, cel care străbate Sala Paşilor Pierduţi va zăbovi, măcar o clipă, în faţa picturilor murale ale lui Sabin Bălaşa, artistul care, prin opera sa, a introdus acest spaţiu pe harta locurilor de referinţă ale artei universale. Penelul unuia dintre cei mai cunoscuți pictori români contemporani a conferit Sălii Paşilor Pierduţi, graţie vigorii compoziţionale, a paletei cromatice aparte şi a tematicii abordate, “o esenţă de unicitate”, aşa cum remarca criticul Valentin Ciucă.
Cele 19 picturi murale reflectă sufletul, tinereţea, istoria şi poezia poporului român. O veritabilă beatitudine de albastru, ce acoperă aproximativ 300 mp din clădirea principală a Universităţii, muralele au fost concepute de maestrul inorogilor şi al siluetelor cosmice între anii 1968 şi 1978.
M. S.
Noutăţi filatelice: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – 160 de ani
