Noutăți filatelice: Țestoase

Romfilatelia a introdus în circulație o nouă emisiune de mărci poștale dedicată faunei: Țestoase. Țestoasele sunt reptile cu corpul acoperit de un înveliș dur, format din plăci osoase care concresc cu coloana vertebrală și coastele. Învelișul este numit țest și este alcătuit din două părți: o parte dorsală, numită carapace, și una ventrală, numită plastron. Cele două părți sunt unite lateral, având între ele deschideri prin care ies membrele, capul și coada animalului. Plăcile osoase ale țestului sunt acoperite la exterior fie de plăci cornoase alcătuite din cheratină (substanța din care sunt formate și unghiile, părul, copitele mamiferelor), fie de o piele groasă, la unele specii. Cele mai mari specii de țestoase ajung la lungimea de 2 metri, iar cele mai mici au doar 8-13 cm lungime la maturitate. Sunt cunoscute aproximativ 350 de specii, care trăiesc pe uscat ori în apele dulci sau marine. Țestoasele sunt animale ectoterme (temperatura corpului lor depinde de cea a mediului ambiant). Unul dintre mecanismele prin care țestoasele de uscat se adaptează la temperaturi foarte ridicate sau scăzute este intrarea într-o stare de inactivitate, numită estivație (vara), respectiv hibernare (iarna). Se înmulțesc prin ouă depuse pe uscat (chiar și țestoasele acvatice). Multe dintre speciile de țestoase sunt în pericol, cauzele fiind multiple: comerțul ilegal cu animale, poluarea apelor, pescuitul (țestoasele acvatice respiră prin plămâni și, în cazul în care se prind accidental în plasele de pescuit, se îneacă), colectarea ouălor în scopul consumului.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei este reprezentată țestoasa stelată indiană (Geochelone elegans), care trăiește în zone aride din India, Pakistan și Sri Lanka. Este o specie vulnerabilă, din ce în ce mai rară, căci multe exemplare sunt capturate pentru a fi vândute, în cadrul comerțului ilicit cu animale exotice, această țestoasă fiind căutată ca animal de companie, datorită aspectului atrăgător al carapacei.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este redată țestoasa chinezească cu gât dungat (Mauremys sinensis), întâlnită în China, Laos, Taiwan și Vietnam. Trăiește la altitudini joase, în lacuri, bălți, canale și râuri cu ape lent curgătoare, hrănindu-se în principal cu vegetație acvatică. Este o specie amenințată, fiind vândută ca animale de companie sau pentru a fi utilizată în medicina tradițională (deși comerțul cu exemplare capturate în natură este interzis), precum și din cauza introducerii unor specii străine, invazive.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei este ilustrată țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca ibera). Specia este răspândită în nordul Africii, sud-vestul Asiei și sudul Europei, iar subspecia ibera este prezentă în sudul Serbiei, în Grecia, Bulgaria, România și până în Iran. La noi este întâlnită numai în Dobrogea. Țestoasa de uscat dobrogeană are o carapace brună, cu lungimea de 14-30 de cm, și prezintă câte un pinten cornos la fiecare picior din spate. Populează mai ales pajiștile stepice cu tufișuri și stâncării, dar pătrunde și în păduri. Specia este vulnerabilă, afectată de colectare ilegală și de degradarea habitatelor (datorită pășunatului și extinderii suprafețelor agricole și industriale). În România, țestoasa de uscat dobrogeană este specie periclitată.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentată țestoasa rusească sau țestoasa lui Horsfield (Testudo horsfieldii). Originară din zonele aride ale Asiei Centrale, este o specie vulnerabilă, habitatul ei natural fiind afectat de extinderea activităților umane. Este o țestoasă de talie mică; la maturitate atinge lungimea de 13-25 cm, femelele fiind ceva mai mari decât masculii. Două exemplare din această specie au făcut parte din primul grup de viețuitoare terestre care au călătorit spre Lună. În 1968, alături de bacterii, plante, larve de insecte și alte forme de viață, ele au luat parte la misiunea spațială sovietică Zond 5, destinată să testeze efectul radiațiilor cosmice asupra viețuitoarelor. Vehiculul spațial a survolat Luna și s-a întors pe Terra, cu toți „ocupanții” în viață.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii este ilustrată țestoasa amazoniană cu pete galbene (Podocnemis unifilis), o țestoasă de apă dulce, originară din America de Sud, unde trăiește mai ales în bazinele fluviilor Amazon și Orinoco. Este una dintre cele mai mari țestoase acvatice sud-americane; poate ajunge la 45 cm lungime și 8 kg greutate. Trăiește în râuri și lacuri, hrănindu-se cu plante acvatice, fructe și animale acvatice (pești și nevertebrate mici).
M. S.