Cu ocazia preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale dedicată acestui eveniment deosebit de important pentru țara noastră.
România a început drumul său către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat Acordul de Asociere a României.
Țara noastră depunea oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte șase state.
Negocierile au fost deschise la data de 15 februarie 2000 și au fost încheiate, la nivel tehnic, în cadrul Conferinței de Aderare la nivel ministerial, din 14 decembrie 2004.
Decizia a fost confirmată de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004.
La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană de către cele două state și de către reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene.
Ulterior semnării, Tratatul a fost supus procesului de ratificare în toate țările membre, iar România a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.
În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019, România va asuma, în premieră, Președinția Consiliului Uniunii Europene. Acest mandat se asigură prin rotație între statele membre ale Uniunii Europene, la fiecare șase luni.
În timpul exercitării Președinției, România va reprezenta Consiliul Uniunii Europene în dialogul cu celelalte instituții europene, în special Comisia Europeană și Parlamentul European, lucrând, de asemenea, în strânsă coordonare cu Președintele Consiliului European, în cadrul procesului decizional.
Președinția rotativă asigură gestionarea curentă a agendei europene și prezidarea formațiunilor sectoriale ale Consiliului, la toate nivelurile (ministerial, ambasadorial și tehnic), cu excepția Consiliului Afaceri Externe.
Președinția trebuie să acționeze ca un mediator imparțial, concentrându-se în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziții comune ale statelor membre.
Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, agenda politică a acesteia urmând a fi în strânsă legătură cu evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii Europene.
Pentru asigurarea continuității activității Consiliului Uniunii Europene pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care dețin președinția lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite Trio-uri.
Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. România va deschide Trio-ul de Președinții din care mai fac parte Finlanda și Croația.
Motto-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“, reprezintă un mesaj clar de susținere pentru coeziunea familiei europene, dar și pentru politicile care stimulează convergența economică, socială și teritorială.
În iulie 2016, a fost înființată Unitatea de pregătire a Președinției Consiliului UE – UPPCUE în cadrul cancelariei prim-ministrulu Dacian Cioloș. Sarcinile Unității de pregătire includ elaborarea unui set de măsuri care urmează să fie implementate pe perioada următorilor doi ani.
În 2018 Ministerul Afacerilor Externe a constituit Forumul „EU-RO 2019”, o structură consultativă, cu scopul de a afla punctul de vedere al societății civile asupra tematicilor privind preșdinția României la Consiliul UE. În mai, în urma propunerilor făcute de reprezentanți ai mediului academic, științific și publicistic, a fost adoptat motto-ului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, „Coeziunea, o valoare comună europeană“.
Cu 50 de zile înaintea preluării Președinției Consiliului UE, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, și-a dat demisia în urma unei ședințe de govern.
Președinția românească intervine într-un context politic intern tensionat, din cauza reformelor justiției în curs, care ar putea „slăbi lupta împotriva corupției și independența sistemului judiciar”, după cum a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans; guvernul PSD-ALDE este obiectul acuzațiilor din interiorul și din exteriorul țării că subminează activitatea Direcției Naționale Anticorupție, care pune sub acuzare mai mulți membri ai guvernului și Parlamentului, inclusiv mai mulți foști miniștri.
Liderul PSD Liviu Dragnea a solicitat să fie depusă o plângere pentru înaltă trădare împotriva președintelui Klaus Iohannis care a susținut că nu suntem pregătiți pentru a prelua președinția Consiliului.[10] Totuși, în octombrie 2018, și Călin Popescu-Tăriceanu, președintele ALDE, partid din coaliția de guvernare, a afirmat „În condițiile războiului politic total din aceste luni, România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE”. Finlanda chiar și-a manifestat disponibilitatea de a prelua președinția Consiliului UE în locul României însă Ministerul Afacerilor Externe a precizat că „țara noastră este pregătită pentru acest lucru, iar pregătirile se derulează conform calendarului”.
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susținut în presa germană că România este „din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită” pentru cele șase luni de mandat, adăugând „dar cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările UE”.
În septembrie 2017 președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut României și președintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un Summit special la Sibiu pe 30 martie 2019, a doua zi după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.[19] O lună mai târziu, președintele Klaus Iohannis a declarat că reuniunea celor 27 de lideri UE va fi organizată de Ziua Europei – 9 mai 2019. Summit-ul se va încheia cu adoptarea unor concluzii asupra viitorului Europei.
Pe timbrul emisiunii de mărci poștale, cu valoarea nominală de 5 lei, este ilustrat logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, rezultat în urma unui concurs de creație câștigat de Ioan Dobrinescu, un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale“ din București.
Logo-ul indică o Uniune Europeană în mișcare, sigură pe sine, dinamică, dar și atașată valorilor sale. Uniunea Europeană a fost ilustrată prin intermediul unui lup, animal prezent în mitologiile majorității culturilor europene. Suplimentar, desenul ilustrează o Uniune Europeană care își afirmă atașamentul față de protecția biodiversității.
Daniel Mureşan
Noutăţi filatelice: Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene
