Romfilatelia dedică seriei Colecțiilor românești o nouă emisiune de mărci poștale cu tema Cutii muzicale, piesele aparținând colecției Muzeului Recordurilor Românești din București.
Cutiile muzicale au apărut în Elveția și erau inițial făcute de către ceasornicari. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, ceasornicarul elvețian Antoine Favre folosește principiul lamelelor de metal acordate și le introduce într-un ceas. După scurt timp, acestea vor forma cutiile muzicale, create independent de ceasuri.
Cutiile muzicale cu cilindru au ajuns la apogeu între anii 1851 și 1880, iar cele cu disc între anii 1895 și 1910. Marele avantaj al cutiilor cu disc față de cele cu cilindru era reprezentat de faptul că melodia putea fi schimbată foarte ușor. Crearea acestor discuri era mult mai ușoară decât complicata manufactură a cilindrilor cu pini.
Au existat însă și cutii muzicale sau piane mecanice în care notele erau produse respectând un program dispus pe o rolă de hârtie. Cu ajutorul manetei din partea laterală a cutiei, aerul era aspirat prin anumite orificii pe care perforațiile rolei de hârtie le expuneau într-o anumită ordine.
Alte cutii muzicale produceau sunetul tot cu ajutorul aerului, însă acesta era împins prin niște fluiere. Maneta din partea laterală trebuia rotită cu o viteză constantă, iar aerul ajungea într-un burduf care, la rândul său, îl împingea către fluiere. Aceeași manetă rotea un cilindru de lemn cu pini care deschidea sau închidea accesul către fluiere, creând notele și controlând durata acestora.
În momentul de apogeu al cutiilor muzicale, acestea au ajuns să fie folosite și în spații publice, nu doar în casele oamenilor. Astfel, erau amplasate în locuri populate, adeseori aglomerate, precum hoteluri, restaurante, parcuri de distracții sau gări. Dimensiunile unor astfel de cutii muzicale sunt impresionante, ele trebuind să fie mari pentru a amplifica sunetul cât mai mult și pentru a putea acoperi vocile și forfota oamenilor.
Au existat și câteva cutii muzicale ce îndeplineau mai multe funcții. De exemplu, au existat cutii care, pe lângă scurta bucată melodică, ascundeau țigarete. O apăsare a butonului pornea melodia, iar ușițele în care erau depozitate țigaretele se deschideau, rămâneau deschise câteva secunde, apoi se închideau odată cu oprirea melodiei.
Cutiile muzicale au bucurat oamenii până spre izbucnirea Primului Război Mondial. La declinul acestora a contribuit apariția și rapida ascensiune a fonografului și a gramofonului, precum și apariția radioului ceva mai târziu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 Lei este ilustrată o cutie muzicală cu tambur. Această cutie muzicală a fost creată în Elveția în anul 1890 și reprezintă o piesă rară, foarte interesantă și cu un sunet încântător. Meșterii elvețieni au pus în ceasuri și în cutiile muzicale ore întregi de muncă, iar măiestria lor este și astăzi apreciată. Cutia muzicală conține un pieptăn metalic acordat, iar dinții acestuia sunt acționați de către un cilindru cu pini. În plus, cilindrul nu conține o singură melodie, ci opt, existând și posibilitatea redării tuturor melodiilor sau a repetării unei melodii.
Orga cu fluiere Harmonipan este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 Lei. Astfel de cutii muzicale erau folosite în târguri și piețe de către muzicanți stradali. Ele funcționau pe bază de aer, acesta acționând fluierele într-o anumită ordine. Sunetul produs de o astfel de cutie este puternic pentru a putea acoperi zgomotul străzii. De asemenea, cutiile sunt adeseori decorate cu flori sau cu diferite imagini pentru a atrage atenția trecătorilor. Astfel de cutii au ajuns să fie astăzi foarte rare, datorită faptului că sunt produse din multe componente din lemn sau piele, mult mai greu de întreținut și de conservat. Această piesă a fost produsă în Germania, în jurul anului 1910.
Orga cu hârtie perforată Simfonia este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 Lei. Spre deosebire de alte cutii muzicale, acest tip de aparat nu funcționează cu cilindri, ci cu role de hârtie. Astfel, în interiorul cutiei se pornește un mecanism care aspiră aerul, făcându-l să treacă prin anumite orificii, conectate la diferite fluiere. Astfel de cutii erau folosite în Statele Unite ale Americii, în jurul anului 1900, cu precădere în capele și biserici.
Polifonul cu pieptăn Kalliope este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 Lei. Această cutie muzicală acționată cu monede, de dimensiuni impresionante, capabilă să producă un sunet puternic și clar, a fost gândită pentru spațiile publice și aglomerate. Creată de firma Kalliope din Germania, în anul 1900, această cutie muzicală putea fi amplasată în hoteluri, în restaurante sau chiar în gări. Oamenii dornici să asculte puțină muzică pentru a-și petrece timpul într-un mod plăcut introduceau o monedă în partea laterală a cutiei, iar discul se învârtea de două ori. Cutia folosea același tip de disc, cu perforații, însă de dimensiuni mai mari. Întregul aparat juca și rol de cutie de rezonanță, amplificând sunetul pentru a ajunge să acopere vocile oamenilor sau zgomotele din spațiile publice.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 Lei este reprezentată o cutie muzicală cu disc Kalliope.
Pentru acest tip de cutie muzicală, sunetul nu mai era înregistrat pe un cilindru cu pini, ci pe un disc cu perforații. Aceste perforații erau cele care acționau pieptănul metalic, producând sunetul. Avantajul acestor cutii muzicale este că melodiile se pot schimba mult mai ușor decât la cele cu cilindru, discurile putând fi înlocuite fără a necesita proceduri complexe. Această cutie muzicală a fost produsă de firma Kalliope, în Germania, în jurul anului 1905. Pe lângă motorul cutiei muzicale și mecanismele de producere a sunetului, cutia a fost decorată cu o imagine a unei case la marginea apei.
Flașneta cu coarde Faventia este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 19 Lei. Această cutie muzicală, produsă în Spania, în jurul anului 1950, funcționează diferit față de toate celelalte pentru că sunetul este redat cu ajutorul unor coarde lovite de ciocănele speciale. Cutia poate fi ușor transportată cu ajutorul cadrului cu roți și este decorată cu flori. Ciocănelele sunt acționate cu ajutorul unei manete ce trebuie rotită cu o viteză constantă. Această cutie muzicală conține șase bucăți muzicale.
Pe colița dantelată cu valoarea nominală de 29 Lei este redată o cutie muzicală cu dozator de țigarete, denumită Carusel Napoleon III, produsă în Franța, în jurul anului 1890. Această cutie muzicală a fost la modă în anii ’20, fiind un mod distractiv de a oferi țigarete prietenilor, ascultând o scurtă bucată muzicală în același timp. Mecanismul care declanșează această cutie pornește melodia, precum și rotirea ușițelor în care se montează țigaretele. Momentul de start și de oprire a melodiei este atent sincronizat cu deschiderea și închiderea ușițelor. Piesa este decorată cu păsări și flori și reprezenta un obiect de birou elegant, cu o funcție practică, dar și cu rol estetic.
M. S.
