Noutăţi filatelice: Marea Lojă Naţională din România – 140 de ani de la înfiinţare

Cu ocazia aniversării anul acesta a 140 de ani de existență a Marii Loji Naţionale din România, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Marea Lojă Națională din România, 140 de ani de la înființare. Emisiunea, alcătuită din două mărci poștale și o coliță dantelată, aduce în atenţia pasionaţilor de filatelie aspecte inedite ale existenţei şi activităţii acestei societăţi fraternale.
Francmasoneria este o societate fraternală a cărei origine coboară până la leagănul umanităţii. Ea îşi îndreaptă eforturile spre perfectibilitatea omului considerând că prin iubire poţi deveni mai bun, mai luminat, mai drept, mai tolerant şi deci mai folositor societăţii.
Francmasoneria română are o istorie îndelungată, începuturile ei fiind apropiate de înfiinţarea primei Mari Loji din Londra și Westminster (24 iunie 1717). În anul 1732, la Galați era fondată Loggia di Galazzi, având ca Maestru Venerabil pe prințul Scarlat Ghica. În 1735 se înființa la Iaşi o altă Lojă, Maestru Venerabil fiind prințul Constantin Mavrocordat. Loji masonice erau fondate în întreg spațiul românesc, mai bine cunoscute fiind lojile St. Andreas zu den drei Seeblättern din Sibiu (1767) și Zu den drei Säulen din Brașov (1749). O lungă perioadă de timp, mari personalități ale istoriei României au fost inițiate în masonerie nu doar în țară ci și în Obediențe din străinătate, între acestea numărându-se I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu, I.T. Ulic, Traian Moșoiu, Octavian Goga, Alexandru Vaida Voevod, Traian Vuia și mulți alții.
Dobândirea independenței de stat a României în războiul din 1877-1878, a impulsionat acțiunile în plan masonic pentru fondarea unei mari Obediențe suverane, întrucât în țară funcționa un mare număr de loji, aflate sub Obediențele Marelui Orient al Franței, Marelui Orient Lusitan sau Marelui Orient al Italiei. O primă încercare se făcuse la 1 iunie 1859, I. C. Brătianu fiind considerat Mare Maestru al „Marii Loji Steaua Dunării”, iar pentru 1861 Ion Heliade Rădulescu. Un pas important a fost făcut la 7 mai 1879, când Anton Costiescu (1840-1889), ofițer al armatei române, artilerist de elită și Maestru Venerabil al Lojii Înțelepții din Heliopolis până în iunie 1874. La 1 mai 1879, împreună cu Basile-Constantin Livianu, promulgase „Constituția Masonică Română”, pentru a constitui Marele Orient al României ca „Putere Suverană naţională şi independentă”, cu Th. Rosetti ca Mare Maestru. Marele Orient a funcționat între 7 mai 1879 și 15 decembrie 1880.
Fondarea oficială a Marii Loji Naționale din România a avut loc la 8 septembrie 1880. Constantin Moroiu (1837-1918), ofițer în gradul de căpitan, participant la participat la Războiul pentru Independența României și un foarte activ filatelist, a fost ales Mare Maestru. Constantin Moroiu a fost inițiat în Loja Înțelepții din Heliopolis la 9/21 iunie 1874. La 8 septembrie 1880, constituie Marea Lojă Națională din România, cu aportul Fraților din Lojile Steaua Dunării, Ilfovul și Capitulul Steaua Dunării. În 1881 fonda Supremul Consiliu de Rit Antic Primitiv de Memphis și Supremul Consiliu pentru România, iar la 22 noiembrie 1882, Marele Capitol Royal Arch. Între 1884 și 1886, Moroiu cercetează documente privitoare la originea Francmasoneriei din România, în arhivele italiene la Florența, Neapole și Veneția. Stabilește legături cu Supremele Consilii din Europa, este Garant de amiciție pentru multe Mari Loji și Supreme Consilii, Mare Maestru de Onoare al Supremului Mare Consiliu din mai multe țări din Europa și America. În 1904 participă la Congresul Masonic din Bruxelles. Până în 1911, Constantin Moroiu este Mare Maestru și Suveran Mare Comandor, apoi împarte în două secțiuni Marea Lojă, rămânând „Suveran Pontif”. Constantin Moroiu a urmărit păstrarea suveranității și unității masoneriei române, drept care a fost adoptată o singură Constituție pentru întregul Ordin Masonic, care îngloba Marea Lojă și riturile cu atelierele de perfecție din subordinea lor. Redactarea Constituției (320 de articole) a fost finalizată la 5/17 noiembrie 1880, fiind publicată la București în 1881. Încă de la art. 1, Marea Lojă Națională își afirma statutul său de masonerie deistă și regulară, proclamând ca principiu de bază „existența Divinității, nemurirea sufletului și solidaritatea omenirei”. Era respectată libertatea de conștiință, ca „un drept propriu al fiecărui om; ea nu exclude pe nimeni pentru credințele sale religioase”, iar deviza era cea a Masoneriei regulare universale: „Libertate, Egalitate, Fraternitate”.
Coloana vertebrală a Ordinului Masonic Român era Marea Lojă Națională din România. Toate atelierele masonice ale Ordinului Masonic Român, atât cele albastre cât și cele ale gradelor înalte, erau „legate între ele prin o autoritate centrală” denumită Marea Lojă Națională Română. În Constituție se consemna că „Masoneria cuprinde ateliere de diferite grade sub denumirea de Loji, Capitule și Consilii. Există pe lângă acestea o putere masonică centrală, un atelier superior cu denumirea de Marea Lojă Națională, Suprem Consiliu al Masoneriei Române care singură are dreptul de a face inițieri la ultimele grade ale Francmasoneriei”. Totodată, se preciza că M.L.N.R. se punea „sub scutul și protecția Guvernului român și a legilor țării”. Marea Lojă Națională reprezenta întreg Ordinul în fața autorităților profane. Niciun atelier, în niciun caz și sub niciun pretext nu se putea adresa direct autorităților civile, fără aprobarea Marii Loji. Plasarea M.L.N.R. „sub scutul și protecția Guvernului român” își are originea și explicația în chiar împrejurările în care a fost fondată, cu concursul primului ministru Ion C. Brătianu și a ministrului de interne C. A. Rosetti, francmasoni.
Constituția prevedea că M.L.N.R., ca unică putere masonică regulară avea ca arie de jurisdicție întreg teritoriul Vechiului Regat al României. În ierarhia M.L.N.R. exista un cumul de demnități, Marele Maestru fiind în același timp și Suveran Mare Comandor, iar Marea Lojă dirija „afacerile tuturor riturilor”. În 1906, cu prilejul aniversării a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, pentru contribuția adusă la susținerea mișcării pentru unitate națională, M.L.N.R. a obținut „Medalia de Aur în persoana Ill. Fr. Constantin Moroiu, căci Marea Lojă nu se declarase Persoană Juridică și Morală”.
Obligată să intre în adormire la 1937, apoi în 1948, Marea Lojă Națională din România reaprinde Luminile la Conventul din 24 ianuarie 1993, ținut în sala Oglinzilor, la Casa Vernescu, având ca Mare Maestru pe Prea Respectabilul Frate Nicu Filip, urmat de Prea Respectabilii Frați Adrian Dohotaru, Sever Frențiu, Vladimir Boantă, Gheorghe Comănescu, Ovidiu Chirovici, iar din anul 2010, pe Prea Respectabilul Frate Radu N. Bălănescu, recunoscut și respectat în masoneria mondială, unde a deținut funcția de Președinte al Conferinței Mondiale a Marilor Loji Regulare, ulterior acordându-i-se titlul de Președinte de onoare ad vitam al acesteia.
Marca poștală cu valoarea nominală de 1,80 lei prezintă ca element central Biblia, în jurul căreia sunt reprezentate simboluri masonice.
Pe marca poștală cu valoarea nominală de 20,50 lei este ilustrat portretul Primului Mare Maestru, Constantin Moroiu, alături de simboluri masonice.
Pe colița dantelată a emisiunii având timbrul cu valoarea nominală de 29 lei sunt reprezentate grafic următoarele elemente: adresa semnată de Constantin Moroiu din partea Marii Loji Naționale din România privind delegarea lui Pericle Păltineanu pentru a participa la Sărbătorile de Încoronare din 10 Mai 1881, a Regelui Carol I, sigla Marii Loji Naționale din România, alături de însemne masonice, iar lumânarea aprinsă fiind reprezentată și pe timbre, ca un element unitar.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii este redată sigla Marii Loji Naționale din România.
M. S.