Noutăţi filatelice: Curtea de Conturi a României (1992-2022)

Cu ocazia aniversării a treizeci de ani de la reînființarea instituției supreme de audit fundamentală pentru orice construcție democratică solidă ce își propune buna gestionare a banului public, Romfilatelia a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale Curtea de Conturi a României (1992-2022).
În cadrul emisiunii, alcătuite din două mărci poștale, cu valorile nominale de 10 Lei și 10,50 Lei, două minicoli, un bloc dantelat de patru timbre și un plic prima zi, sunt redate elemente identitare, respectiv siglele oficiale și aniversare ale instituției și sigle ce prezintă apartenența acesteia la organizații internaționale și clădirea în care instituția își are sediul.
Înființată în 1864 de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Înalta Curte de Compturi a avut un rol semnificativ în dezvoltarea statului român modern.
O instituție menită să vegheze asupra modului de administrare a resurselor financiare ale țării nu putea lipsi din statul modern care se înfiripa. Rolul Curții de Conturi și locul său în ansamblul instituțional a fost fixat în timp prin Constituțiile din 1866 și 1923 și prin legile dedicate.
În perioada interbelică, prin Legea adoptată în 1929, Curții de Conturi îi sunt întărite atribuțiile de control și judecătorești, instituția primind același rang cu Înalta Curte de Casație. Din păcate, criza economică ce a urmat, regimurile dictatoriale și anii de război au îngreunat activitatea Înaltei Curți de Conturi, iar, în 1948, puterea comunistă a desființat această instituție de tradiție.
Constituția României din 1991 a repus Curtea de Conturi în ansamblul instituțiilor esențiale ale statului democratic: Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În anul următor, prin voința Parlamentului, Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a fost adoptată și promulgată apoi de Președintele României, în 8 septembrie 1992.
După reînființare, Curtea de Conturi a primit multiple atribuții de control și jurisdicționale, cu intenția de a recupera cât mai eficient prejudiciile constatate. În același timp, prin implicarea noii conduceri, Curtea de Conturi a dobândit reprezentare internațională, devenind membră în organizațiile instituțiilor supreme de audit INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF, siglele acestora fiind reproduse ca vignete ale minicolilor emisiunii de mărci poștale aniversare.
Un moment important în viața instituției l-a constituit înființarea, în anul 2005, a Autorității de Audit, organism independent din punct de vedere operațional față de Curtea de Conturi, având rolul de a efectua auditul public extern asupra fondurilor europene.
În prezent, Curtea de Conturi parcurge un amplu proces de modernizare care implică transformarea instituțională prin modificarea cadrului normativ specific și definirea de obiective strategice care să îi ghideze activitatea în anii ce vor urma. Este necesară, în actualul context intern și internațional, o trecere de la funcția de control, specifică Curților cu jurisdicție, la cea de audit, după modelul majorităților instituțiilor supreme de audit din Europa.
Au fost trei decenii de căutări și multe schimbări la nivelul instituției supreme de audit a României. Ajunsă la o maturitate instituțională după acești ani de frământări, Curtea de Conturi a României se află momentan într-un punct de cotitură, iar măsurile întreprinse vizează ca procesul de modernizare să devină ireversibil. Pe drumul către o instituție modernă care să influențeze prin activitatea ei calitatea vieții cetățeanului, aceste trei decenii constituie experiența pe care se poate construi viitorul. Pentru reușita acestui proces este nevoie de două componente: relevanță în societate și impact prin calitate și prin temele de audit alese.
M. S.