Daniel Mureşan
Oare ne cunoaştem ţara? Ştim ce recorduri s-au strâns de-a lungul timpului pentru a prezenta la loc de cinste realizările românilor care au dat dovadă de ingeniozitate şi măiestrie deosebită? Puteţi considera acestă emisiune ca pe o invitaţe în lumea unică a excelenţei şi excepţionalităţii.
Purtând titlul „Curiozităţi şi superlative româneşti”, Romfilatelia promovează pe mărcile poştale o serie de lucrări şi descoperiri la superlativ ale românilor.
Cea mai mică bancnotă din lume, conform World Records Academy, (timbrul cu valoarea nominală de 3 lei) a apărut ca o necesitate în anul 1917, în plin Război Mondial, când Regele Ferdinand I a hotărât scoaterea din circulaţie a banilor din aur şi argint şi înlocuirea lor cu banii de hârtie cu valoare mică, aceştia fiind la mare căutare în vremuri de restrişte. Valoarea ei mică (cinci bancnote ar fi cumpărat un kilogram de pâine) permitea o circulaţie rapidă a bancnotei. În acest fel roţile comerţului se învârteau în continuare, într-un mod care nu ar fi putut fi susţinut de monedele mari.
Paradoxal, vremurile de inflaţie, cu o creştere mare a preţurilor, au dat naştere bancnotei cu valoarea cea mai mică, 10 bani.
Bancnota, emisă de Ministerul de Finanţe al vremii, are dimensiunile de 27,5 mm, respectiv 38 mm, având culorile verde şi portocaliu. Pe avers este imprimat chipul regelui, iar pe revers, Stema României.
Un punct de atracţie deosebit pentru cei care călătoresc prin Munţii Apuseni este Colecţia mineralogică din Brad, cunoscută sub numele de Muzeul Aurului (timbrul cu valoarea nominală de 3.30 lei).
La Brad, în judeţul Hunedoara, la singurul Muzeu al aurului din România, pot fi văzute cele mai frumoase forme sub care seregăseşte aurul în adâncurile pământului, replici incredibile ale unor obiecte, plante sau animale. Muzeul s-a conturat în timp, vreme de peste un veac, prin descoperirea în adâncuri a unor forme spectaculoase şi expresive ale aurului nativ şi păstrarea lor într-o colecţie.
Cu 3993 de tuburi distribuite pe 84 de rânduri, 63 de registre sonore şi 76 de manete, o cameră separată pentru cele 9 foale, Orga Buchholz din Biserica Neagră din Braşov este cea mai mare orgă mecanică din România şi printre cele mai mari din Europa (timbrul cu valoarea nominală de 5 lei).
Orga Buchholz se află în starea sa originală, aşa cum a construit-o meşterul Carl August Buchholz din Berlin între anii 1836-1839. Contractul semnat de comunitatea evanghelică din Braşov şi constructorul berlinez în anul 1835 a fost în valoare de 10.224 de taleri, iar durata de execuţie a fost stabilită la trei ani de la începerea lucrărilor în 1836.
Cel mai mare tub are o lungime de peste 9 metri, iar cel mai mic tub sub 2 cm. Clapele sunt acoperite cu fildeş, cele superioare sunt din lemn de abanos, iar numele registrelor sunt inscripţionate pe porţelan şi acoperite cu sticlă. Ornamentele (consolele, turnurile şi frontoanele) sunt prevăzute cu sculpturi deosebite din lemn de tei aurit.
Pe malul stâncos al Dunării, în apropiere de oraşul Orşova, se află cea mai mare sculptură în piatră din Europa, ce atinge 42,9 m înălţime şi 31,6 m lăţime (timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei). Realizat în urma unei iniţiative private a omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, basorelieful îl reprezintă pe ultimul Rege al Daciei, Decebal.
Accesul la sculptură, operă a sculptorului italian Mario Galeotti, se face numai cu barca, stânca unde a fost sculptată fiind deasupra zonei celei mai adânci a Dunării (120 m), tot aşa fiind aduse uneltele, schelele, scripeţii, rolele pentru funiculare ş.a.m.d. Pe panoul de identificare al monumentului este sculptată inscripţia: Decebalus Rex Dragan Fecit.
De menţionat este şi faptul că Muntele Rushmore din Dakota de Sud, un basorelief monumental cu aspect sculptural, dedicat celor patru preşedinţi americani, are doar 18 m înălţime.
