Noutăţi filatelice: Centenarul Palatului Cercului Militar Național

Romfilatelia continuă seria tematicilor dedicate edificiilor cu valoare de simbol ale României, introducând în circulație emisiunea de mărci poștale „Centenarul Palatului Cercului Militar Național”, alcătuită din 4 timbre, un bloc de 4 timbre dantelate și un plic „prima zi”.
Construit prin contribuția ofițerilor din garnizoana București, în stil neoclasic eclectic (de inspirație franceză) ce caracterizează întreaga salbă de palate (Muzeul Național de Istorie, Palatul CEC, Palatul de Justiție etc.) construite la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea, care au făcut ca Bucureștiul să-și merite numele de „Micul Paris”, Palatul Cercului Militar a fost inaugurat duminică, 4 februarie 1923, în prezența regelui Ferdinand și a reginei Maria. „În această dimineață am avut inaugurarea Cercului Militar. Mare ceremonie, cu toți ofițerii din București, mitropolitul etc. Splendidă clădire! A fost începută cu mulți ani în urmă și resursele au fost întotdeauna prea reduse ca să fie terminată. În sfârșit, este gata complet”, nota regina în jurnalul său.
Proiectul construirii unui palat al oștirii datează de la sfârșitul sec. al XIX-lea, însă săpăturile fundației au început în anul 1911, în timpul mandatului ministrului de război Nicolae Filipescu, pe locul fostei Mănăstiri Sărindar. Execuția palatului s-a desfășurat cu greutate în principal din lipsa fondurilor și a problemelor de ordin tehnic apărute. În sfârșit, în anul 1916, construcția terminată la roșu, reprezenta un reper urbanistic al Bucureștiului, lucru consemnat de „Gazeta ilustrată” care considera noul edificiu drept „Podoaba Capitalei”. În perioada Marelui Război au fost sistate lucrările și după depășirea mai multor obstacole, în special de natură financiară și organizatorică, Palatul Cercului Militar era pregătit pentru inaugurare.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,30 lei este reprezentată clădirea Cercului Militar Național, edificiu unicat al patrimoniului național, realizat după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, la sfârșitul sec. al XIX-lea. Timbrul cu valoarea nominală de 3 lei redă intrarea principală a Palatului (din str. Constantin Mille, fostă Sărindar), feroneria fiind achiziționată din Germania. Motivele decorative ale arcadei sunt de ispirație antică, iar scara de la intrare face legătura cu o alta care conduce spre Salonul Fondatorilor. Timbrul cu valoarea nominală de 9 lei ilustrează pictura „Gornistul” ce poartă semnătura lui Bella Kromer, reproducere după lucrarea omonimă a lui Nicolae Grigorescu. Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei sunt reprezentate două perechi de cariatide și atlanți care străjuiesc extremitățile Sălii de Marmură. Inspirate de arhitectura grecească, ele redau tot atâtea siluete feminine și masculine ce susțin greutatea balcoanelor pentru orchestră.
Blocul de 4 timbre dantelate redă clădirea Cercului Militar Național, preluată dintr-o imagine de epocă. Ilustrația evidențiază latura dinspre Bulevardul Regina Elisabeta unde se poate observa și un tramvai urmat de o mașină de epocă. Pe plicul prima zi este reprodusă ștampila prima zi a emisiunii în care este înscrisă sigla-emblemă a Cercului Militar, alături de imaginea arhitecturii monumentului istoric dedicat, dintru început, solemnităților militare.

M.S.