Daniel Mureşan
Muzeul Naţional al Literaturii Române adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, lucrări artistice, fotografii, înregistrări audio – video care redau profunzimea şi complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română. Prin acestea, instituţia Muzeul Naţional al Literaturii Române este şi o veritabilă păstrătoare a limbii române, forţa identităţii naţiunii noastre.
La ceas aniversar, Romfilatelia se alătură „Muzeului Cuvântului”, dedicându-i emisiunea de mărci poştale alcătuită dintr-un timbru şi o coliţă dantelată.
Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 de colecţii (sec. XV – XX), cuprinzând manuscrise ale scriitorilor români, de la cronicari precum Varlaam, Dosoftei, la Ion Heliade Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Lucian Blaga, I.L.Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. De asemenea, muzeul deţine manuscrise valoroase ale unor scriitori străini: M. Proust, Th. Mann, Paul Valery, G. Papini, G. Ungaretti etc. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico – literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, sculptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio – video.
Existenţa şi misiunea Muzeului Naţional al Literaturii Române au fost percepute, până la un punct, ca o activitate dedicată în principal cercetării şi valorificării operei eminesciene. În ultimele două decenii misiunea de conservare a moştenirii literare şi valorificare a acesteia s-a conturat mai clar, astfel că Muzeul Naţional al Literaturii Române se afirmă ca o instituţie – depozitar a literaturii române vechi şi moderne, precum şi un avanpost al creativităţii contemporane. Misiunea sa este promovarea literaturii române pe plan intern şi internaţional, integrarea acesteia în circuitul valorilor culturale europene prin conservarea, dezvoltarea, cercetarea şi valorificarea patrimoniului.
Timbrul emisiunii cu valoare de 8 lei este dedicat fondatorului muzeului, Dumitru Panaitescu Perpessicius, poet de o factură cu totul deosebită dar, mai ales, un istoric literar de prim rang.
Semnează cu pseudonimul Perpessicius în Cronica (1915), revistă condusă de Gala Galaction și Tudor Arghezi. Mobilizat pe front, este rănit în 1916 și rămâne invalid de mâna dreaptă. Profesor în mai multe localități ale țării, autor al unor apreciate manuale de literatură pentru liceu, elaborate împreună cu Al. Rosetti și Jacques Byck. Colaborează la Cuvântul, Lumea, Universul literar, România, Revista Fundațiilor Regale, Letopiseți, Neamul românesc, Cartea vremii, Flacăra, Gândirea, Cugetul românesc, Ideea europeană, Gazeta literară, Contemporanul, Viața românească, România literară, Steaua, Luceafărul; a ținut cronica literară la Radio între 1934-1938. A fost director general al Bibliotecii Academiei, al Muzeului Literaturii Române (1957) și al revistei Manuscriptum.
În anul 1954 primeşte Premiul de Stat pentru elaborarea ediţiei critice a operelor lui Mihai Eminescu. Istoria noastră literară a avut şansa de a găsi în Perpessicius pe editorul profund analitic şi pasionat al monumentalei ediţii a Operei lui Eminescu.
În anul 1955 devine membru al Academiei Române, ocupând şi funcţia de Director General al Bibliotecii Academiei, până în anul 1957 când devine Directorul Muzeului Literaturii Române. În anul 1970 îşi înscrie numele ca director fondator al revistei Manuscriptum.
Pe timbrul coliţei dantelate a emisiunii cu valoare de 16 lei este reprezentată sigla Muzeului Naţional al Literaturii Române, realizată de Mircia Dumitrescu care, prin abordarea grafică redă figurativ simbolistica literaturii române.
Pe fundalul coliţei este prezentată o fotografie a unei file care păstrează pentru posteritate scrisul marelui poet Mihai Eminescu şi câteva strofe din poemul La steaua, care se găseşte în Arhiva Muzeului Naţional al Literaturii şi clasat în Tezaur. Poemul a fost publicat la data de 25 octombrie 1886 în România liberă.
