Daniel Mureşan
Continuând seria de emisiunilor de mărci poştale aniversare dedicate oraşului Bucureşti, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea 155 de ANI, BUCUREȘTI, CAPITALA ROMÂNIEI. Aceasta este alcătuită dintr-un timbru și o coliţă dantelată.
București, la fel ca și capitala Moldovei, Iași, a fost una din arenele luptei unioniștilor pentru făurirea României moderne. Aici s-au ţinut, în 1857, sedinţele Adunării ad-hoc a Ţării Românești, și tot aici s-a materializat în ianuarie 1859, izbânda naţiunii: alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și domn al Ţării Românești.
Recunoașterea unirii celor două teritorii românești de către Imperiul Otoman, la sfârșitul lui 1861, este urmată de reunirea celor două Adunări Elective într-una singură, în ianuarie 1862, la București și de formarea guvernului unic, primul guvern al României, nume sub care este cunoscut din acel moment teritoriul Principatelor Unite.
Cel care a susţinut neabătut ca București să devină capitală a fost marele om politic al vremii, Mihail Kogălniceanu.
Până la sfârșitul anului 1862 vor fi transferate aici toate organismele centrale ale statului: administraţie, arhive, cancelarii, ministere, oficii statistice etc. Noua calitate a orașului, oficializată pe 24 ianuarie 1862, va contribui la o dezvoltare tot mai accentuată a sa, atât din punct de vedere teritorial și demografic, cât și urbanistic edilitar, cultural și economic.
Un factor important în cadrul modernizării orașului a fost promulgarea Legii comunale în anul 1864, în cadrul căreia a fost înfiinţată Primăria Capitalei, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu.
Un călător străin care amintește în scrierile sale despre Bucureștii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este publicistul și medicul militar german W. Derblich. Experienţa sa este asemănătoare cu cea a concetăţeanului său, Richard Kunisch. În 1857, când ajunge în București, capitala îl impresionează prin „același clocot și freamăt de viaţă, așteptând prefacerile hotărâtoare ale Unirii”.
Transformările în domeniul edilitar și al construcţiilor sunt evidente. Se remarcă apariţia într-un ritm accelerat a construcţiilor zidite. Se ridică noi edificii remarcabile, precum Teatrul Naţional, construit în 1852. În 1857 s-a început construirea Palatului Academiei, a viitoarei Universităţi, instituţie legiferată în 1864.
Bucureștenii au cunoscut toate sistemele de iluminat practicate în marile orașe europene. O remarcabilă realizare edilitară a fost introducerea în anul 1857 a petrolului lampant pentru iluminarea orașului, Bucureștii devenind primul oraș din lume iluminat cu petrol lampant.
Realizări spectaculoase aparţin ultimilor ani de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza. Într-un singur an, 1864, au luat fiinţă Universitatea (al cărui edificiu este inaugurat în 1869), Școala de Belle – Arte, Conservatorul, Muzeul de antichităţi, iar în anul următor apare în peisajul Bucureștilor viitoarea emblemă a capitalei, Societatea Ateneul Român.
În ultimul an al domniei (1866) este creată Societatea literară care, în 1867, ia numele de Societatea Academică Română.
Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunist în România reședința județului Ilfov (interbelic). În aceea perioadă era denumit „Micul Paris” datorită asemănării cu capitala franceză, dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul timp dezvoltarea imobiliară a stârnit ingrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din oraș, în special a acelora din centrul istoric.
Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României. În anul 2010 capitala a realizat aproximativ 22,7% din Produsul Intern Brut al României și împreună cu județul Ilfov 25,3% conform datelor instituțiilor de specialitate, iar PIB/locuitor cu 240% mai ridicat decat media națională. În București se regăsește cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice României excluzând agricultura. Începând cu domeniul serviciilor și terminând cu construcțiile. Întreprinderile constructoare de mașini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, mașini și utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane și elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnică, electronică, mecanică fină, optică. Întreprinderi chimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului. Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian.
Timbrul emisiunii, având valoarea nominală de 8 lei, înfăţișează clădirea Universităţii la 1938 și statuia lui Ion Heliade Rădulescu, personalitate marcantă a orașului București, scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, despre care George Călinescu spunea că „este a doua mare personalitate a literaturii române, după Dimitrie Cantemir”.
Coliţa emisiunii, având valorea nominală de 16 lei, ilustrează portretul lui Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei sale, la data de 24 ianuarie 1862, în mod oficial, Bucureștii au devenit Capitala Principatelor Unite Române.
Domnitorul este văzut din semiprofil, purtând Constituţia în mână.
În plan secund, un interior de palat, cu colonete și accesorii de epocă. Medalionul, cu figurine antropomorfe, în număr de 4, reprezintă femei și bărbaţi în portul specific sec. XIX și Coroana cu simbolul heraldic al Principatelor Unite.
Pe linia mediană a coliţei (stânga și dreapta) sunt reprezentate pecetea orașului București la 1862, respectiv stema actuală.
