Ultima sărbătoare a anului bisericesc: tradiţii şi superstiţii
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini. Fiu al Elisabetei și al preotului Zaharia, este cunoscut sub denumirea de „Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. În amintirea tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul, Biserică Ortodoxă a rânduit că ziua de 29 august să fie zi de post aspru.
Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc care se încheie pe data de 31 august. Pe 1 septembrie începe un nou an bisericesc.
Potrivit tradiției, există o serie de obiceiuri și tradiții păstrate cu sfințenie de cei mai credincioși creștini. Astfel, în această zi este bine să nu se mănânce pepeni, pentru că formă lor amintește de cea a capului. În satul tradițional, în această zi nu se folosește cuțitul, totul se rupe cu mână. În popor se vorbește și de un post care ține „de la cruce până la cruce”, un post de două săptămâni, neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curați pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave. Postitorii mâncau în această zi numai o turtă de grâu sau de mălai.
Pentru că amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan, nu se mănâncă struguri și nu se bea vin (fiind asociate cu sângele). De asemenea nu se mănâncă usturoi, ceapă, mere, pere (în general fructe și legume rotunde, care seamănă cu un cap). Nici varză nu se mănâncă, pentru că se zice că pe varză i-a fost tăiat capul sfântului.
