Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură anunţă că, în această săptămână, va fi făcută pre-recepţia segmentului de şosea de la Gilău, care va conecta „autostrada-muzeu” Gilău-Nădăşelu cu restul Autostrăzii Transilvania (A3).
„Începem săptămâna cu o mică veste bună: aşa cum vedeţi din cadrele aeriene surprinse vineri, 14.09.2018, intrăm în linie dreaptă la Gilău, acolo unde constructorul (Tirrena Scavi) este foarte aproape de finalizarea celor 766 de metri care vor conecta autostrada-muzeu Gilău-Nădăşelu (gata din noiembrie 2017) de restul Autostrăzii Transilvania (A3). Mâine va fi ultima zi în care se va aşterne stratul de uzură. Mai rămân aşadar de executat diverse finisaje: taluzări, rigole/şanţuri, parapete protecţie, indicatoare, marcaje rutiere”, anunţă Asociaţia Pro Infrastructură, care publică şi o filmare realizată cu drona pe Autostrada Transilvania.
Conform reprezentanţilor asociaţiei, în următoarele câteva zile se va efectua pre-recepţia, urmând apoi ca recepția la finalizarea lucrărilor să aibă loc în 27-28 septembrie, dacă nu vor exista amânări inutile.
„Simplu spus, sunt şanse mari ca la sfârşitul acestui luni să circulăm pe 9,5 km de autostradă nouă între Nădăşelu şi Gilău, evitând complet Cluj-Napoca pe relaţia Zalău/Baia Mare-Turda”, adaugă sursa citată.
„Autostrada muzeu”, parte din greaua moștenire rămasă în urma contractului cu Bechtel
Iată cum a ajuns România, o țară cu foarte puține șosele de mare viteză, să aibă un lot de „autostradă muzeu”, construită integral încă din 2017, dar pe care nu se poate încă circula.
În mod normal, toți cei 600 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania, de la București la Borș, ar fi trebui construiți, conform unui plan bine pus la punct, de compania americană Bechtel, în baza unui contract semnat în 2003 cu statul român.
Americanii au finalizat sectorul Gilău-Câmpia Turzii al autostrăzii, dar colaborarea cu statul roman n-a funcționat. În consecință, Guvernul a reziliat contractul cu Bechtel în 2013, înainte ca societatea să mai construiască și nodul Gilău, care ar fi asigurat continuarea traseului autostrăzii către nord-vest, peste Someș.
După rezilierea contractului cu Bechtel, constructorii nu s-au prea îngrămădit să liciteze pentru realizarea Autostrăzii Transilvania. În consecință, statul a împărțit proiectul autostrăzii în loturi mai mici, pe care le-a scos separat la licitație. N-a reușit însă să coordoneze eficient întregul proiect.
Așa s-a ajuns ca, în 2014, Asocierea S.C. Spedition UMB S.R.L. – S.C. Tehnostrade S.R.L. să începă construcția lotului Gilău-Nădășelu, pe baza unui proiect care nu cuprindea niciun nod rutier îi niciun pod peste Someș, care să facă legătura cu restul autostrăzii A3.
De fapt, lucrările la nodul Gilău nu s-au realizat nici în 2014 și nici în anii următori. În consecință, în 2017 – când lucrările la lotul Gilău-Nădășelu s-au finalizat – noua bucată de autostradă se termina, în partea sudică, pe un maidan, aproape de malul Someșului. Și, bineînțeles, era impracticabilă, din cauză că mașinile care ar fi intrat de pe DN1, pe la Nădășelu, nu ar fi avut unde să se ducă și ar fi rămas în plin camp…
Statul n-a avut atunci altă soluție decât să recepționeze și să închidă lotul Gilău-Nădășelu, până la finalizarea nodului rutier care să-l lege de restul autostrăzii A3.
Abia în anul care s-a scurs de atunci a reușit societatea Tirrena Scavi SRL să construiască nodul rutier atât de necesar, pe care CNAIR se pregătește să îl inaugureze la finele acestei luni.
