Un plus de valoare, pentru ROCKSTADT EXTREME FEST – Ediţia a 3-a

În perioada 12-15 August, localitatea braşoveană Râşnov a fost gazda celei de-a 3-a ediţii a festivalului Rockstadt Extreme Fest. Prezent fiind şi la precedentele 2 ediţii ale festivalului, am aştept cu neţărmuită nerăbdare această a 3-a ediţie, mai ales că se anunţa a fi una îmbunătăţită sub toate aspectele care propulsează sau pot propulsa un festival. Muzical vorbind, avea, într-adevăr, să fie cea mai complexă ediţie, surprinzând, pe lângă genurile clasice de metal extrem (thrash, death, black etc.) cu apariţia unor trupe de hardcore, groove sau aggrotech, fapt care nu a putut decât să sporească atât atractivitatea şi vizibilitatea festivalului, cât şi valoarea efectivă a acestuia. Pentru iubitorii de metal extrem, REF 2015 a fost un veritabil maraton de 43 de concerte (nesocotond reprezentaţiile din cadrul DrumStage), începute în jurul orelor 13:00 şi încheiate în jurul orei 05:00 a zilei de Duminică (sau a nopţii de Sâmbătă), cu concertul temerarilor conaţionali de la ABIGAIL.
La ediţia din acest an, au fost prezente trupele: KATAKLYSM, ENSIFERUM, BIOHAZARD, MOONSPELL, ENSLAVED, AT THE GATES, COMBICHRIST, MARDUK, TAAKE, SUICIDAL ANGELS, NE OBLIVISCARIS, BE’LAKOR, MONUMENTS, KRISIUN, HARAKIRI FOR THE SKY, MINDTHREAT, VULTURE INDUSTRIES, TACIT FURY, DOWNFALL OF GAIA, JINJER, THEM FREQUENCIES, SEDNA, THE FADING, FLESHWORLD, ASEMIC, BLACKSHEEP, ROPEBURN, ARGUS MEGERE, PINHOLES, ROADKILLSODA, CLITGORE, HOLY MOTORS, THE THIRTEENTH SUN, SCARS OF A STORY, DIRTY SHIRT, W3 4R3 NUM83R5, SEDNA, CRIMENA, FLESHWORLD, TRANSCEATLA, TIARRA, ABIGAIL şi WHITE WALLS. Dată fiind enormitatea de concerte, nu voi începe a le prezenta în parte, ci voi lăsa vorbe gravate, grevate pe desfăşurarea efectivă a festivalului. Organizatorii s-au întrecut pe sine în a oferi un line-up care să satisfacă cât mai multe dintre “exigenţele” unui public cât mai variat, ţinând, totuşi, aproape de calificativul “extrem”. Organizarea a fost mai complex şi mai bine gândită decât în anii precedenţi. Standurile de mâncare au fost diversificate, cuprinzând şi opţiuni pentru vegetarieni şi vegani. Am apreciat în mod deosebit existenţa unor standuri de cafea / fresh-uri / sucuri naturale, îngheţată, brioşe, kurtoskalacs şi ciocolată de casă sau ţigări. De asemenea, am apreciat optarea pentru bani cash (nu jetoane) în ceea ce priveşte achiziţia de mâncare. Toaletele au corespuns numeric, însă, din nou, nu şi calitativ, în special odată cu trecerea zilelor. Stand-ul de merchandise a fost, într-adevăr, cel mai extins de până acum. Cea mai bună răsplată din partea publicului a fost hyperactivitatea debordantă a acestuia pe întreaga durată a mai tuturor concertelor, o parte semnificativă a trupelor prezente considerând REF-ul ca fiind apogeul absolut al turneelor în care sunt angrenate în acest moment. Cel mai mare plus adus de această ediţie aş zice că l-a constituit DrumStage-ul. la care au participat toboşarii Andrei Ilie (Days of Confusion), Sergio Ponti (DorDeDuh), Adrian Tăbăcaru (Taine), Teodor Ciobanu (Electric Fence), Alex Muşat (Awake), Teo Popp (Dark Fusion), Răzvan Ristea (Luna Amară), Alex Tarocco (Krepuskul), Adam Marko, Flavius Hosu (Phoenix), The Amsterdams, Septimiu Hărşan (Necrovile, The Thirteenth Sun, Code Red, Spectral, Aria Urbană şi Indian Fall), Marian Mihăilă (White Walls) şi Alex Hălmăgean (Qualia, Elder Entity).Din păcate, atât toboşarii Chris Olsman şi Adi Tetrade, cât şi trupa italiană Caronte nu au mai avut cum să răspundă pozitiv invitaţiei de a participa la această ediţie. De asemenea, ingeniozitatea amplasării scenei pe latura dinspre accesul în Cetate a transformat această schimbare într-una inspirată, oferind vizibilitate sporită unui public mai mare decât în cazul ediţiilor precedente. Din punctul meu de vedere, cel mai mare minus al acestei ediţii l-a constituit sonorizarea, pe ambele scene – cea mai defectuoasă dintre toate ediţiile de până acum. Pe scena mică, toate concertele s-au auzit insuportabil de tare, în vreme ce, pe scena mare, deşi unii s-au plans inclusiv de volumul scăzut al sunetului, mie personal mi s-a părut că un singur concert s-a auzit ceas: ENSLAVED. E drept că, aşa cum îi stă bine unui cronicar, nu am zăbovit locului, ci am urmărit concertele din câte mai variate locuri cu putinţă. De asemenea, mi s-a părut neinspirat aleasă opţiunea unui control mult mai libertin al bagajelor, la intrarea în spaţiul destinat festivalului. Sub aspectul securizării, nu aş avea prea multe de reproşat, dar consider că BLACKHAWK SECURITY nu au cum să fie altceva decât, în orice context şi în orice împrejurare, oamenii potriviţi la locul potrivit, “here to assist you”. Senzaţia unui crowdsurfing pe barcă este, într-adevăr, una de neegalat, fapt pentru care am chiar repetat-o pe durata concertului norvegienilor de la ENSLAVED . De asemenea, alte minusuri organizatorice le-au constituit lipsa posibilităţii închirierii de corturi, în condiţiile în care un cort, cu tot arsenalul din dotare, ar presupune în mod normal 3 bagaje în plus faţă de cele deja câteva pe care prea puţini am avut posibilitatea să ni le transportăm în condiţii confortabile, precum şi lipsa deplasării organizate de la Braşov la Râşnov şi viceversa, în condiţiile în care se ştia faptul că oraşul-gazdă al festivalului nu dispune de suficiente locuri de cazare pentru toţi participanţii care nu au dorit să stea la cort, iar alte posibilităţi de transport nocturn, fie el feroviar sau rutier, nu există între cele două localităţi.
Dar, cum detaliile nu lasă amintiri, ci cel mult urme cuantificabile în plăceri pentru cei cu scopuri şi voinţe bine ţărmuite în a nu chiţibuşări, nu încape îndoială în faptul că această a 3-a ediţie reprezintă nu numai un apogeu organizatoric, ci şi o referinţă pentru îmbunătăţirea festivalului, ţinând seamă mai ales de faptul că, de la un an la altul, REF creşte, deopotrivă şi în măsuri apropiate, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ. Cred că sunt în asentimentul tuturor celor cam 5000 de participanţi spunând că lumea s-a distrat la cote maxime, a socializat bahic şi nu numai, legând noi prietenii sau consolidând altele deja existente. Ediţia a 4-a va avea loc în perioada 11-14 August 2016, respectând aceeaşi locaţie, iar primele nume confirmate sunt MY DYING BRIDE şi CARACH ANGREN.
Să ne vedem şi auzim cu bine la REF 2016, voioşi, cu pofte felurite şi cu chef de lume şi muzici faine! \m/ Şi să fim cam la fel de mulţi zălăuani ca la cea de-a doua ediţie, că la cea din urmă am cam dezamăgit.
Tudor Bolgar