Gabriel Antoniu Lavrincic, un sălăjean originar din comuna Marca, a lansat o scrisoare deschisă adresată mai marilor oficiali ai statului român. Aceasta îi vizează atât pe Ilie Bolojan, actualul președinte al țării, dar și pe premierul Marcel Ciolacu.
„Republica Kazahstan este o țară gigantică, de peste 11 ori mai mare decât România și mai mare decât toată Europa de Vest. Aici sunt alte dimensiuni și alte percepții… distanța de la un capăt la altul al țării este de 7000 km. România ar putea încăpea cu totul în provincia kazahă Kyzylorda, în care se regăsește Cosmodromul Baikonur.
Are rezerve uriaşe de petrol şi gaze, aur, cărbune şi uraniu, fiind cea mai bogată ţară din Asia Centrală. Aproximativ 25% din carburanţii consumaţi în România provin din ţiţei kazah. Economia Kazahstanului este cea mai mare și cu cea mai rapidă evoluție din regiunea Asiei Centrale. România are nevoie de o echipă oficială de „vânzări” activă, incisivă și agresivă care să cutreiere lumea cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă „clienţi” pentru firmele româneşti. De o echipa de „vânzări” formată din:
Președintele României: să zboare cât mai des cu un avion plin de oameni de afaceri, pe toate continentele, în toate țările, mai ales unde „Made in România” încă reprezintă o carte de vizită serioasă care garantează calitatea, în timp ce Președintele discută politică, oamenii noștri de afaceri vând marfa românească și semnează în camera alătură contracte peste contracte.
Pe lângă asta, avem nevoie de diplomație economică, adică: ambasadori, diplomați/ reprezentanți misiuni economice în cadrul Ambasadelor României în lume. Este nevoie de un plan concret de prospectare a piețelor, vrem să vedem un raport lunar cu ce măsuri au întreprins Ambasadele României din lume, în materie de întâlniri economice pentru prezentarea ofertelor companiilor românești? Câte întâlniri au fost realizate de către diplomații noștri, câte scrisori de intenție au fost trimise?
Cartea de vizită a oricărei țări puternice, este exportul! Nu trebuie să mergem întotdeauna la „pomul lăudat”. România trebuie urgent să recucerească piețele internaționale pierdute după așa zisa revoluție: ex-URSS, Asia, China, America Latină, Africa, Țările Arabe, unde țara noastră a fost un mare jucător prin exporturi de la chibrituri, textile, încălțăminte, mobilă, medicamente, alimente, produse chimice, rulmenți, utilaje industria petrolieră, la tractoare, camioane și locomotive… etc.
Situația antreprenoriatului românesc este una jalnică. Fără un suport educațional masiv, fără școli profesionale, fără o planificare a antreprenoriatului românesc pentru următorii 20 de ani, fără clustere antreprenoriale în diverse domenii, fără o politică fiscală cu facilități serioase pentru antreprenorii cu planuri pentru export, fără alocări de fonduri substanțiale în zona de promovare externă, fără un suport la nivel de intelligence în domeniile cercetare/inovare, în următorii ani companiile locale vor dispărea cu totul din statisticile exporturilor României.
Fără o implicare substanțială și măsurabilă a diplomației economice, a președintelui țării care să cutreiere lumea însoțit de zeci de oameni de afaceri români, fără acești oameni de „vânzări” ai țării, deficitul balanței comerciale va fi din ce în ce mai mare cu fiecare an.
Exporturile reprezintă bunăstarea, oxigenul, fericirea unei țări. Fără exporturi nu avem banii noștri în țară. Fără o economie sănătoasă nu avem Sănătate, Educație, Apărare, Dezvoltare etc.
Dezvoltarea exporturilor românești ar genera o adevărată și reală expansiune economică românească în plan extern, ce ar duce la redeschiderea și înființarea multor fabrici noi și, implicit, la crearea multor locuri de muncă. Cei mai buni parteneri ai României sunt fabricile din țară.
Trebuie să ne împrumutăm mai puțin și chiar deloc, însă, să facem export în țările unde „Made in România” încă reprezintă o carte de vizită serioasă care garantează calitatea.
Clasa politică trebuie să înțeleagă, că nu poți să asiguri prosperitatea țării pe datorie, adică făcând împrumuturi uriașe la „cămătarii internaționali”, ci numai prin dezvoltare și făcând din industrializarea României = proiect prioritar de țară!”.
Gabriel Antoniu Lavrincic este atât director de dezvoltare al Stilo Evora din Kazahstan, partener al companiei Simex din Șimleu Silvaniei, dar și director de export al Uniconf.