Azi s-a stins din viață sora cea mare a Seniorului Corneliu Coposu, doamna Flavia Bălescu-Coposu.
S-a născut la Bobota în data de 6 decembrie 1924, fiind a treia fată a familiei părintelui protopop Valentin Coposu, primind numele de botez Flavia Lucia Terezia. A urmat cursurile școlii primare din Bobota, iar liceul la Beiuș. Era în clasa a V-a în momentul în care familia s-a refugiat la Coșlariu (jud. Alba), unde tatăl său, părintele protopop Valentin Coposu a mai slujit doar un an, murind în anul 1941. Ultimii doi ani de liceu i-a urmat la Blaj. A absolvit liceul în anul 1943 și s-a înscris la Academia de Științe Economice din București. La terminarea facultății, din cauza „recomandărilor“ primite nu a găsit nici un loc de muncă. În luna martie a anului 1948 reușește, totuși, să se angajeze ca zilieră la Statistică, la recensământul agricol care începuse. Flavia Coposu a încercat să-și găsească, fără succes, un loc de muncă stabil. Ajutorul a venit de la o fostă colegă de facultate, care i-a spus că fratele ei fusese numit şef de şantier la o fabrică de materiale de construcţie la Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde se lucra şi cu deţinuţi politici, printre care era şi fratele său, Corneliu Coposu. Și-a început astfel activitatea la întreprinderea respectivă, în toamna anului 1949, lucrând aici până în anul 1953. În luna martie a anului 1953 a fost repartizată la un alt Sovrom din Vaşcău (judeţul Bihor), unde în urma insistențelor familiei nu a mai ajuns. În aceste condiţii, a încercat cu disperare să îşi găsească un loc de muncă în Capitală, reușind în cele din urmă să lucreze la un atelier care s-a desființat în anul 1955, când a luat fiinţă Fabrica de Maşini Unelte. Flavia Coposu s-a căsătorit cu Constantin Bălescu în anul 1960.
La 17 iulie 1996, alături de sora sa Rodica, a înființat Fundația Corneliu Coposu, scopul principal al Fundației fiind răspândirea principiilor creștin-democrate în care fratele lor a crezut mereu. În anul 2009, Flavia Bălescu-Coposu, alături de sora sa Rodica Coposu, a fost decorată de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României cu decorația „Crucea Casei Regale a României“.
Dumnezeu să o odihnească în pace.
M. S.
