Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a decis, luni, continuarea protestului prin purtarea unor banderole albe în timpul programului de lucru, în perioada 4 martie – 22 martie. Procurorii critică secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și menționează că propunerile de modificare a OUG 7 rezolvă doar parțial problemele ridicate de magistrați. Mai mult, DIICOT anunță solidaritate față de protestele magistraților, se arată într-un comunicat postat pe site-ul DIICOT.
Contactat, Liviu Bubuiug, procurorul șef al DIICOT Sălaj confirmă faptul că luni, în cadrul Adunării Generale a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a adoptat cu o majoritate de voturi continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmând ca în perioada 4 – 22 martie procurorii direcției să poarte, în semn de protest, în timpul programului de lucru, o banderolă albă: ”Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au luat act de declarațiile publice ale președintelui și vice-președintelui Consiliului Superior al Magistraturii și ale ministrului justiției, apărute în presa zilei de 1 martie, în legătură cu discuțiile purtate pe marginea controversatelor modificările aduse legilor justiției prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.7/2019 și propunerile de modificare a acesteia”, ne-a spus procurorul șef al DIICOT Sălaj.
Potrivit lui Liviu Bubuiug, procurorii din cadrul DIICOT continuă să-și exprime îngrijorarea față de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, înțelege să adopte modificări prin ordonanță de urgență, a ”legilor justiției”, acte normative organice de a căror claritate și predictibilitate depinde însăși normala funcționare a sistemului judiciar. „Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni au fost și sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție”, ne-a mai declara sursa citată.
