Pro memoria: Profesorul Marius CUTEANU – 100 de ani de la naşterea sa

Motto: „Muzica este graiul sufletului, este limbajul cel mai sublim al spiritului uman”.
George CĂLINESCU (1899 – 1965), istoric literar şi scriitor român

Sâmbătă, 4 noiembrie 2017, s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Marius CUTEANU – profesor, pianist, compozitor şi dirijor. Acesta s-a născut, la 4 noiembrie 1917, în localitatea sălăjeană Lemniu (atestată documentar în anul 1405, Lemyn), componentă a comunei Letca, din părinţii: Cornelia Cuteanu – absolventă a Şcolii Comerciale din Cluj şi Virgil Cuteanu – preot la Biserica Greco-Catolică din Lemniu şi, apoi, la Cluj.
Înzestrat cu o deosebită sensibilitate, Marius Cuteanu a avut prilejul să cunoască farmecul sunetelor muzicale din copilărie, chiar în mijlocul familiei sale, întrucât părinţii lui erau melomani şi cântau la mai multe instrumente muzicale. A absolvit cursurile Şcolii Primare de pe strada Horea şi pe cele ale Liceului „George Bariţiu”, ambele din Cluj. Ca elev, Marius Cuteanu a format primul cor alcătuit din colegii săi din Liceul „George Bariţiu”, prezentând un concert de colinde în decembrie 1931. Acest lucru s-a constituit într-un eveniment cultural mult apreciat, fiind consemnat în ziarul „Patria”. Totuşi, momentul dovedirii talentului său în muzica corală a avut loc în anul 1936, când a ajuns dirijor al corului bisericii din cartierul clujean Iris, înfiinţat de tatăl său. Marius Cuteanu s-a înscris la Facultatea de Drept (anul 1936) şi la Academia de Muzică şi Artă din Cluj (anul 1938), dar a întrerupt cursurile acestora din cauza războiului (în 1940). După sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a reluat aceste cursuri, absolvind cele două instituţii de învăţământ superior. La Academie a beneficiat de o îndrumare fructuoasă din partea profesorului şi compozitorului Augustin Bena.
Din anul 1942, printr-o conjunctură fericită, sfătuit de renumitul prof. univ.dr. Emil Haţieganu (membru de onoare al Academiei Române, rector al Universităţii „Regele Ferdinand” din Cluj şi fondator al ziarului „Tribuna Ardealului”), a lucrat ca gestionar la Cooperativa „Plugarul” din Şimleu Silvaniei, unde a înfiinţat Corul Mixt „Reuniunea Mariane”, în cadrul Bisericii Greco-Catolice. Corul a cântat prima Liturghie la biserica şimleuană în 25 martie 1943, de Buna Vestire (Blagoveştenia). În plus, tot la Şimleu Silvaniei, a înfiinţat (în anul 1945) Şcoala Populară de Muzică, Orchestra Simfonică (de cameră) şi Corul Ceferiştilor. Corul bisericii şimleuane a susţinut concerte în multe localităţi sălăjene, printre care: Bocşa, Crasna, Giurtelec, Marca, Sărmăşag. Pentru valoarea sa, Corul Bisericii Greco-Catolice şimleuane participa la Sfânta Liturghie Arhierească închinată Praznicului Adormirea Maicii Domnului (15 august), care se desfăşura în frumoasa Catedrală Greco-Catolică din Zalău. La fel, în aprilie 1946, corul şimleun a susţinut un concert la Opera Română din Cluj. Atunci, cele 120 de persoane (corişti, solişti şi membrii orchestrei), în frunte cu dirijorul Marius Cuteanu, au fost aplaudate la scenă deschisă pentru compoziţie şi interpretare. Între anii 1944-1948 a fost profesor la Liceul „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei (primul liceu românesc pe meleaguri sălăjene, înfiinţat în anul 1919). Amintesc faptul că, din august până în octombrie 1944, Marius Cuteanu a fost afectat de arestul sever impus de autorităţile horthyste, scăpând în 18 octombrie, când au apărut primele detaşamente ale trupelor eliberatoare. Sub efectul Reformei Învăţământului din anul 1948, liceul şimleuan se desfiinţează (?!), iar Marius Cuteanu va profesa la Liceul Teoretic din Zalău (1949-1951) şi la Liceul Pedagogic din Cluj (1951-1962). Apoi, între anii 1962-1966, a fost lector la Institutul Pedagogic de 3 ani din Cluj, iar din anul 1966 (până la pensionare) a revenit ca profesor de muzică la Liceul Pedagogic din Cluj-Napoca.
Marius Cuteanu a înfiinţat şi a condus formaţii corale şi de orchestră, printre care se află: corurile din Şimleu Silvaniei şi din Zalău, Orchestra Populară a Liceului Pedagogic „Gheorghe Lazăr” , Corul Bărbătesc „Iacob Mureşianu”, Corul Mixt „Armonia” şi Corul „Napoca” (toate patru din Cluj-Napoca).
Marius Cuteanu, omul cu o înaltă ţinută intelectuală, a fost un excelent mentor, formând multe generaţii de învăţători, profesori de muzică şi cântăreţi. În cei 96 de ani, cât a trăit, a avut o viaţă de apostolat în domeniul muzicii româneşti, cu precădere cea corală. A fost un bun continuator al lui Gheorghe Dima – profesor, compozitor şi dirijor, primul director al Conservatorului din Cluj (1919-1925) şi membru de onoare al Academiei Române (din 1919). De la acesta a preluat şi a dus mai departe conceptul prin care participarea la activitatea corală a elevilor şi a adulţilor trebuie să fie, atât un prilej de cultivare a armoniei vocii umane, cât şi o împrejurare favorabilă de educaţie civică şi patriotică.
Marius Cuteanu s-a impus în viaţa muzicală a Transilvaniei prin polivalenţa sa artistică. A lăsat în urma sa o bogată creaţie muzicală: o cantată (Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul), culegeri de cântece pentru copii, pentru şcolari şi pentru adulţi (pe diferite voci), liturghii, colinde, romanţe, muzică corală etc. Amintesc de: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie; În temeiul codrului; Peste vârfuri; Şi dacă; O mamă; Dorinţa; Atât de dulce; De ce nu-mi vii (toate pe versuri de Mihai Eminescu); La noi; Laie Chioru (ambele, versuri de Octavian Goga); Numai una (versuri de George Coşbuc); Lampa (versuri de Veronica Micle); Crizanteme (versuri de Victor Eftimiu); Romantica, Cântecul brăduţului şi Ploaia (versuri proprii); Colo-n sus; De-ar fi mândra; Săltaţi câmpuri (toate trei, versuri populare). Printre culegerile şi antologiile sale didactice se află şi: 62 Coruri mixte şi voci egale, pentru uzul viitorilor dascăli (Bucureşti, 1960); 64 Coruri mixte, pentru uzul viitorilor profesori de muzică (Cluj, 1965); 100 Coruri şcolare, pentru două voci egale. Cu corurile pe care le-a pregătit şi le-a dirijat, a susţinut multe concerte în ţară şi în străinătate, chiar şi la Jocurile Olimpice de la München (1972).
Pentru întreaga sa activitate, Marius Cuteanu a fost onorat cu: diplome, medalii, distincţii și diferite premii. I s-a conferit Ordinul „Meritul Cultural” clasa a III-a (1971) şi a fost declarat „Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca (1997) şi al oraşului Şimleu Silvaniei (2007). Atunci, în vara anului 2007, când se sărbătoreau „Zilele Oraşului Şimleu Silvaniei”, Diploma de „Cetăţean de Onoare al oraşului Şimleu Silvaniei”, i-a fost înmânată de către ing. Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul Şimleului (conducătorul unei delegaţii şimleuane), chiar la el acasă, în capitala Ardealului, Cluj-Napoca, cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani ! Aspecte ale vieţii şi activităţii sale se regăsesc în volumul „Marius Cuteanu – bagheta dragostei de cânt românesc”, scris de clujenii Vioara Temian şi Valer Perşa (2005), precum şi în broşura „Te Laudamus. Istoria unui cor la 65 de ani”, semnată de şimleuanul Ioan Chiorean (2008). De asemenea, Marius Cuteanu este nominalizat în dicţionarele biobibliografice editate de Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” Sălaj: Oameni de Seamă ai Sălajului (ediţia 2006, volumul II, paginile 344 – 345), SĂLAJ – OAMENI şi OPERE (ediţia 2011, paginile 89 – 90) şi SĂLAJ – OAMENI şi OPERE (ediţia 2017, paginile 108 – 109).
Din păcate, maestrul Marius Cuteanu a părăsit această frumoasă viaţă pământeană în 16 august 2013, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, în 19 august 2013. La înmormântare au participat şi sălăjeni, printre care şimleuanii: ing. Septimiu Cătălin Țurcaș – primarul Şimleului, ing. Ioan Radu Lazăr – administrator public al Şimleului, prof. Dumitru Corbeanu – director al Centrului de Cultură Şimleu Silvaniei, Gheorghe Ţurcaş – preot vicar foraneu al Silvaniei (a avut şi un scurt cuvânt de învăţătură în memoria răposatului), preot protopop Nicolae Bodea – Biserica Greco-Catolică din Şimleu Silvaniei, ing. Ioan Chiorean – dirijorul Corului „Te Laudamus” al Bisericii Greco-Catolice şimleuane şi ing. Zoltan Şipoş – corist. După rugăciune, cel mai frumos bun-rămas a fost o reprezentaţie corală cu două piese din repertoriul lui Marius Cuteanu: Tatăl nostru şi Ave Maria, interpretate de Corul „Magnifica” din Cluj-Napoca, la care s-au alăturat, cântând, şi reprezentanţii şimleuani.
Aşadar, la centenarul naşterii lui Marius Cuteanu, se cuvine ca cei îndrăgostiţi de muzică şi nu numai, să-i cinstească memoria! Da, să nu-l uităm niciodată pe Marius Cuteanu, cel care a spus: „Am dus întotdeauna, în oraşele Transilvaniei, mesajul dragostei de cânt românesc, respectul pentru limba, cultura şi arta poporului român”. Pentru tot ceea ce a făcut, Marius Cuteanu a fost şi rămâne VREDNIC DE TOATĂ LAUDA!
Prof. Marin Ştefan