Tribunalul Sălaj a pronunţat prima sentinţă de arest la domiciliu după intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Potrivit informaţiilor furnizate de biroul de presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Sălaj, Poliţia oraşului Jibou a primit joi, 13 martie, încheierea penală prin care magistraţii sălăjeni au dispus măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 120 zile, faţă de Viorel T. de 48 de ani, din Var. Bărbatul a fost căutat şi găsit de poliţişti la domiciliul său, fiind stabilit, cu această ocazie, programul care cuprinde modul de executare a arestului la domiciliu şi obligaţiile acestuia.
Sălăjeanul este acuzat de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, după ce, în calitate de expert şi gestionar al stocurilor de materiale de la Unitatea Teritorială 95 Var a Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Problemele Speciale, a vândut unei familii din Cluj, în perioada 2000-2012, prin mai multe acte materiale, 372 de tone de cupru, în valoare de aproape 11 milioane de lei.
Vizite inopinate ale poliţiştilor
Această măsură presupune o serie de interdicţii, dar şi obligaţii din partea arestatului la domiciliu, încălcarea lor atrăgând automat posibilitatea de schimbare a arestului preventiv într-o altă sancţiune, din partea instanţei. „Bărbatul va fi monitorizat de poliţişti. Aceştia îi vor face vizite neanunţate la diferite ore din zi sau din noapte. Dacă nu va fi găsit la locuinţă va fi anunţată instanţa, riscând astfel să se revoce măsura arestului la domiciliu. În situaţia în care arestatul va fi nevoit să părăsească domiciliul, acesta îi va anunţa pe oamenii legii unde se va deplasa, cu ce mijloc de transport, precum şi intervalul în care va lipsi”, a menţionat Tincuţa Dumuţa, purtătorul de cuvânt al IPJ Sălaj.
Arestatul poate părăsi domiciliul doar în caz de urgenţă
Conform noului Cod Penal, intrat în vigoare din 1 februarie, arestul la domiciliu presupune posibilitatea ca o persoană să fie privată de libertate fără să fie trimisă în penitenciar, ci să i se interzică dreptul de a părăsi locuinţa. Prin această măsură preventivă nouă, oficialii urmăresc reducerea cheltuielilor cu persoanele aflate în penitenciare.
Arestul la domiciliu, în cursul urmăririi penale, poate dura cel mult 30 de zile, perioadă în care inculpatul este obligat să se prezinte, ori de câte ori este chemat, în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată şi să nu comunice cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii/experţii şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
Pe durata arestului, se poate dispune ca inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. În cazul încălcării cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor, se poate dispune arestarea preventivă. Există, însă, cazuri în care inculpatul îşi poate părăsi locuinţa, respectiv pentru a se prezenta la locul de muncă, la cursuri de învăţământ/pregătire profesională sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, dar şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp. Pentru asemenea permisiuni, el trebuie să facă o cerere scrisă motivată. De asemenea, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi prelungit, fără ca durata maximă a acestuia să depăşească 180 de zile.
Conform prevederilor legale, inculpatul poate părăsi locuinţa fără permisiune numai în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, pe durata de timp strict necesară. Acest lucru se va face cu informarea imediată a instituţiei, organului sau autorităţii desemnate să-l supravegheze şi a organului judiciar.
Respectarea măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor inculpatului sunt verificate periodic, poliţiştii putând intra în locuinţa persoanei în cauză fără a avea nevoie de învoirea sa ori a persoanelor cu care locuieşte.
