Primarul comunei Bocşa scapă de executarea pedepsei cu închisoarea

Curtea de Apel Cluj a admis miercuri, 5 noiembrie, apelul formulat de primarul comunei Bocşa, Ioan Barou, condamnat, la finele anului trecut, la patru ani de închisoare cu executare de către magistraţii Judecătoriei Zalău, după ce l-au găsit vinovat de abuz în serviciu contra intereselor publice asimilat infracţiunilor de corupţie şi de fals intelectual, în legătură directă cu infracţiunile de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Flore Cighi, fostul secretar al comunei Bocşa, condamnat la trei ani de închisoare sub supraveghere, cu un termen de încercare de cinci ani, pentru comiterea aceloraşi infracţiuni, precum şi fiul acesteia, Florin-Cosmin Cighi şi nora sa, Elena Cighi.
Cei doi soţi s-au ales cu trei ani de închisoare cu privare de libertate, respectiv cu trei ani de închisoare sub supraveghere, cu un termen de încercare de cinci ani, găsiţi vinovaţi de complicitate la abuz în serviciu, fals în declaraţii şi uz de fals.
Potrivit minutei şedinţei, au fost admise apelurile formulate de către cei patru inculpaţi, magistraţii Curţii desfiinţând sentinţa Judecătoriei Zalău şi dispunând alte pedepse. Edilul comunei Bocşa a primit o pedeapsă mult mai blândă, mai exact de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, cun termen de încercare de trei ani şi şase luni, scăpând astfel de cea de patru ani de închisoare cu executare.
De asemenea şi pedeapsa fostul secretar al Primăriei Bocşa, Flore Cighi, a fost redusă în urma admiterii apelului. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de trei ani. Tot aceeaşi pedeapsă a fost primită şi de fiul acestuia, Florin Cighi, şi nora sa, Elena Cighi. Sentinţa instanţei clujene este una definitivă.

„Justiţia şi-a făcut datoria”
Contactat, primarul comunei Bocşa a declarat că se abţine de la a face orice fel de comentarii. „Nu comentez sentinţa, justiţia şi-a făcut datoria, cum a crezut de cuviinţă”, a punctat scurt Barou.
Conducerea PNL Sălaj, partid al cărui membru este Ioan Barou, nu va lua nicio decizie în privinţa primarului. „Nu comentăm sentinţa unei instanţei. Având în vedere că nu i s-au interzis unele drepturi, statutul partidului nu prevede aplicarea unor sancţiuni”, au menţionat reprezentanţii liberalilor sălăjeni. Barou este preşedinte al organizaţiei PNL Bocşa şi membru în Biroul Politic Teritorial al PNL Sălaj.

Acuzat că şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu
Reamintim că Ioan Barou a fost acuzat că i-a ajutat pe Elena şi Florin-Cosmin Cighi să primească 15.000 de euro de la Ministerul Dezvoltării, bani acordaţi în baza OUG 51/2006, prin care statul sprijinea accesul tinerilor la o locuinţă proprietate persoanală cu maxim 30 la sută din valoarea imobilului. Pentru aceşti bani, cei doi soţi s-au angajat să demoleze o casă veche şi să-şi construiască una nouă. Primarul comunei Bocşa a fost condamnat în luna decembrie a anului 2013, de către magistraţii Judecătoriei Zalău, la patru ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Flore Cighi, fostul secretar al comunei Bocşa, condamnat la trei ani de închisoare sub supraveghere, cu un termen de încercare de cinci ani, pentru comiterea aceloraşi infracţiuni, precum şi fiul acesteia, Florin-Cosmin Cighi şi nora sa, Elena Cighi.
În plus, cei patru inculpaţi au fost obligaţi să plătească în solidar prejudiciul în valoare de 53.466 de lei, echivalentul a 15.000 de euro, produs Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Potrivit rechizitoriului, Ioan Barou, în calitate de primar al comunei Bocşa, „cu bună ştiinţă şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prin aprobarea unei subvenţii (în valoare de 15.000 de euro – n. red.) pentru locuinţa Elenei şi a lui Florin Cighi, ştiind că nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, a eliberat acte din care rezultă în mod nereal că imobilul a fost demolat în vederea ascunderii comiterii infracţiunii”.
La rândul său, fostul secretar Flore Cighi, „în mod abuziv a întocmit şi vizat pentru legalitate proiectul de hotărâre care atesta că fiul şi nora îndeplinesc condiţiile pentru aprobarea obţinerii subvenţiei pentru locuinţe şi a semnat acte din care rezultă că imobilul a fost demolat”, se mai arată în rechizitoriu.
În ceea ce-i priveşte pe cei doi soţi, aceştia au declarat la notar că nu posedă altă locuinţă, fapt nereal, declaraţie pe care au folosit-o pentru a obţine subvenţia. Mai apoi, l-au ajutat pe primar să le acorde creditul pentru locuinţă, prin îndeplinire în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu şi au obţinut subvenţia în mod abuziv din declaraţii care nu corespund adevărului.