Un grup de militari zălăuani au ales să marcheze într-un mod mai special Ziua Imnului Național. Pentru al doilea an consecutiv, cu prilejul acestei speciale sărbători, ei au urcat în vârf de munte pentru a cânta “Deşteaptă-te, române!”
Pentru a marca într-un mod aparte Ziua Imnului Naţional, un echipaj format din şapte militari ai Batalionului 317 Sprijin Logistic „Voievod Gelu” Zalău au urcat vineri, 29 iulie, în Masivul Vlădeasa, din Munţii Apuseni. Ajunşi pe cel mai înalt vârf, Vârful Vlădeasa, sălăjenii, îmbrăcaţi în uniformă militară au intonat cu însufleţire imnul de stat, ţinând drapelul în bătaia vântului.
„Deşteaptă-te, române!” a răsunat la 1.836 de metri altitudine. „Am dedicat această ascensiune Zilei Imnului Naţional şi împlinirii a 20 de ani de la prima misiune în teatrele de operaţii a Armatei Române, misiunea de menţinere a păcii UNAVEM III din Angola, la care am participat unii dintre noi. Amor Patriae Nostra Lex! (Iubirea patriei este legea noastră – n. red.)”, ne-a declarat plutonierul major Florin Dârjan, coordonatorul expediţiei în Vlădeasa. El i-a avut alături pe plt. mj. Daniel Magdaş, plt. maj. Laurenţiu Lăpuşte, sg. maj. Adrian Mocan, sg. Daniel Dosa, cap. Vasile Bulgărean şi soldat Vlad Damian. Majoritatea fac parte din Clubul Pro-Silva Orientare Zalău.
Demersul reprezentanţilor Batalionului 317 este al doilea de acest fel, după ce anul trecut, 12 militari zălăuani au urcat pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt punct din România, pentru a cânta cu mândrie şi dragoste de ţară Imnul Naţional.
29 iulie, Ziua Imnului
Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Național al României – „Deșteaptă-te, române!”, simbol al unității Revoluției Române de la 1848. El a fost cântat pentru prima data în 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
La originea Imnului Național al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conținutul profund patriotic și național al poeziei a fost de natură să însuflețească numeroasele adunări ale militanților pașoptiști, pentru drepturi naționale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independență, în Primul Război Mondial și la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în al doilea Război Mondial.
„Deșteaptă-te, române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987 și în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imediat după Revoluția din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a fost ales Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
