Motto: „Memoria îşi aminteşte chiar şi de uitare”.
Octavian Paler (1926 – 2007), scriitor şi publicist român
În urmă cu 72 de ani, la 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de concentrare şi exterminare umană, Auschwitz-Birkenau (acum în Polonia), a fost eliberat. Acolo au pierit şase milioane de evrei, dintre care peste un milion şi jumătate au fost copii. Astfel, 27 ianuarie a devenit Ziua Internaţională de Comemorare a Victivelor Holocaustului, iar în oraşul Şimleu Silvaniei a fost înfiinţat Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord, în clădirea Sinagogii, singura din Sălaj care a rezistat tuturor vicisitudinilor vremurilor. Printre cei un milion şi jumătate de copii deportaţi şi morţi în lagărele de exterminare în timpul celui De-al Doilea Război Mondial s-au aflat sute de copii din judeţul Sălaj.
În acest context, vineri, 27 ianuarie 2017, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, în parteneriat cu Comunitatea Evreilor Zalău-Sălaj, Primăria şi Consiliul Local Şimleu Silvaniei, Centrul de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj, Biblioteca „Ioniţă Scipione Bădescu” a judeţului Sălaj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj, a organizat primul memorial al copiilor din Sălaj ucişi în Holocaust.
Activităţile au început cu ceremonia dezvelirii plăcii memoriale cu lista (nume de familie şi număr de persoane) celor 546 de copii evrei născuţi în Şimleu Silvniei şi trimişi la moarte, în iunie 1944, din Ghetoul Cehei. Aceasta, făcută din granit, a fost montată în curtea Muzeului Holocaustului cu sprijinul financiar al supravieţuitoarei Elly Berkovits Gross (avea 15 ani la deportare) şi al unei familii şimleuane care a dorit să rămână anonimă. Astfel, acest loc a devenit unul sacru pentru evei. A fost citită rugăciunea funerară „El Maleh Rachamin” (şi în limba română). Pe acest subiect, au ţinut alocuţiuni Daniel Stejerean – directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei, Alex Hecht – fondatorul acestui muzeu, Dan Has – preşedintele Comunităţii evreieşti din Zalău-Sălaj şi Septimiu Cătălin Ţurcaş – primarul oraşului Şimleu Silvaniei (…„pe această plachetă găsiţi numele copiilor şimleuani care au decedat în perioada pe care nu vrem să ne-o amintim, dar, evident, nu trebuie s-o uităm”…).
După vizitarea muzeului, activităţile au continuat la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică al oraşului (CNIPT). În faţa asistenţei din sala de conferinţe, directorul Daniel Stejerean a prezentat, detaliat, două proiecte importante ale Muzeului Holocaustului. Este vorba despre proiectul intitulat „Instrument interactiv pentru predarea şi învăţarea Holocaustului” (anii 2016-2019) din cadrul Proiectului „Erasmus +”, în parteneriat cu Comisia suedeză de luptă împotriva antisemitismului, care a fost depus la Comisia Europeană, reuşind să obţină 95 de puncte (din 100). Acest proiect presupune crearea unei platforme educaţionale în limba fiecărei ţări partenere dintre cele şase (Austria, Lituania, Polonia, România, Ungaria şi Suedia – coordonatoare a proiectului), bazată pe interviuri cu supravieţuitori ai Holocaustului. Cele şase state sunt reprezentate de ONG-uri din domeniul educaţional, universitar sau cel muzeal, care vor să facă lumină în istoria europeană în privinţa consecinţelor Holocaustului, reliefând urmările nefaste ale nerespectării drepturilor omului şi ale democraţiei. România este reprezentată de Muzeul Holocaustului din Şimleu Silvaniei, iar concluziile vor fi prezentate la Conferinţa Internaţională de la Varşovia, în toamna anului 2019. Celălalt proiect este cel al înfrăţirii dintre Şimleu Silvaniei şi Petach Tikva (Israel), cu care există legături din anul 2011. Un an mai târziu, CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei s-a înfrăţit cu Liceul „Brener” din Petach Tikva, efectuându-se schimburi de experienţă prin care cele două culturi sunt cunoscute mai bine de către elevii celor două licee. În anul acesta, la acest proiect participă cea de-a treia generaţie de elevi. În luna martie, şimleuanii vor găzdui 15 elevi din liceul israelian, urmând ca în toamnă grupul şimleuan să plece în Israel. Toată prezentarea directorului Daniel Stejerean a fost dublată de o proiecţie video realizată de dl. Romeo Oltean (de la Primăria şimleuană).
Au avut discursuri tematice: Florica Pop – managerul Bibliotecii sălăjene „Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău, Mioara Gudea – inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj, Doina Cociş – director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj şi Angela Maria Lipo – directoarea Şcolii Gimnaziale „Silvania” Şimleu Silvaniei. În plus, un grup de elevi de la CN „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei, pregătiţi de către prof. Angela Maria Lipo, a cântat „Mad world” (Lume nebună) – acompaniat la chitară de către colega lor, Daria Pop, iar elevele Teodora Ţoca şi Dalia Vîlcelean au spus povestea şimleuancei supravieţuitoare Elly Berkovits Gross (are 88 de ani şi locuieşte la New York), a mamei ei, Irina şi a fratelui său, Adalbert, concomitent cu o pilduitoare proiecţie video. O poză cu Adalbert Berkovits Gross a fost găsită de Elly la un fotograf din Şimleu Silvaniei, devenid emblema Memorialului copiilor din Sălaj ucişi în Holocaust. La fel, Ana Paula Chiorean şi Denisa Ember au impresionat spectatorii interpretând la vioară un cântec despre Holocaust.
De menţionat faptul că în incinta CNIPT a fost amenajată o expoziţe de cărţi şi broşuri tematice cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Ioniţă Scipione Bădescu” (a donat multe cărţi şi câteva filme tematice Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei) şi a fost expus un grupaj de desene grafice cu acelaşi subiect, realizate de către elevii prof. Cristian Boloş (CT „Alexandru Papiu-Ilarian” din Zalău). Apoi, domnul Daniel Stejerean a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea acestor activităţi, invitându-i la o bună colaborare pentru reuşitele acţiunilor viitoare. În aceeaşi notă, a remarcat şi implicarea presei scrise şi audio-vizuale de la nivel judeţean şi naţional (Televiziunea Română).
Festivităţile s-au încheiat, seara, la Nuşfalău, în casa lui Alex Hecht, cu un ritual specific de primire a reginei Shabbat, cu două lumânări aprinse, cu binecuvântarea vinului şi a pâinii „Challa”, oficiat de către Dan Has şi Alex Hecht, când invitaţii au petrecut bine, simţind căldura Shabbatului în care s-a intrat în vinerea de 27 ianuarie 2017.
Prof. Marin ŞTEFAN
Bine spunea Paler, e bine să nu uităm că lagărul de la Auschwitz a fost eliberat de Armata Roşie şi că aceşti copii au fost trimişi la moarte de autorităţile maghiare din Sălaj, era după diktatul de la viena!
Și cînd a spus asta Paler, în zecile de ani cînd a fost mare activist comunist, nomenclaturist, sau după 1989, cînd și-a coafat biografia și s-a dat anticomunist? Și ce rost are propaganda pentru armata aia „eliberatoare” care a impus comunismul în România?
In Ardealul ocupat de fascistii unguri in urma diktatului de la Viena, pe langa atrocitatile savarsite asupra romanilor, armata ungara sprijinita de cozile de topor locale maghiare, au purces la maltratarea evreilor din aceasta parte de Tara prin trimiterea lor in lagarele mortii ! Iata de ce este bine sa amintm acest lucru ca sa se stie cine au fost adevaratii calai!