La Şimleu Silvaniei: eveniment – Iuliu MANIU – făuritor al României Unite!

Motto: „Unirea face neamul nostru mai tare”.
Dimitrie Bolintineanu (1819-1872), scriitor și publicist român

Azi, 5 februarie 2018, se împlinesc 65 de ani de la plecarea în Cer, la dreapta Domnului, a lui Iuliu Maniu – unul dintre cei mai prestigioși oameni politici din istoria României. Ilustrul om de stat, Iuliu Maniu, s-a născut în orașul Șimleu Silvaniei, la poalele falnicei Măguri a Țării Silvaniei, pe care se află ruinele Cetății „Dacidava”, în urmă cu peste 145 de ani (8 ianuarie 1873). Despre viața și activitatea sa am scris de mai multe ori, ultima dată cu prilejul împlinirii vârstei de 145 de ani de la nașterea lui (in memoriam, 8 ianuarie 2018). Peste 50 de ani din viața sa, „Sfinxul de la Bădăcin” a avut o bogată activitate social-politică, remarcându-se în lupta împotriva asupririi austro-ungare a românilor ardeleni, precum și împotriva stalinizării României. Iuliu Maniu a avut o contribuție majoră la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, iar ca președinte al Consiliului Dirigent, ministru de interne, președinte al Partidului Național Țărănesc (două mandate), președinte al Consiliului de Miniștri (trei mandate) și membru de onoare al Academiei Române s-a implicat activ în integrarea cu promptitudine a administrației din Transilvania în cea a României Mari. Pe drept cuvânt, Iuliu Maniu a fost un „făuritor de țară”, făuritor al României Unite!
În acest context, sâmbătă, 3 februarie 2018, Primăria orașului Șimleu Silvaniei, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Șimleu Silvaniei și Parohia Greco-Catolică Bădăcin, în parteneriat cu Direcția județeană pentru Cultură Sălaj, Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” din Zalău, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău au organizat o „masă rotundă” cu tema „Iuliu MANIU – făuritor al României Unite!”. Acest eveniment s-a desfășurat în sala mare a Primăriei șimleuane, în prezența unor reprezentanți ai: Primăriei și Consiliului Local, forurilor județene nominalizate, unor instituții și societăți comerciale locale, bisericilor, elevilor, mass-media.
După salutul de „bun-venit!”, drd. Daniel Stejerean – director al CNIPT Șimleu Silvaniei (coordonatorul întregii activități), a propus un moment de reculegere în memoria celui care a fost „făuritor de țară”, Iuliu Maniu. A mulțumit partenerilor implicați în organizarea și desfășurarea acestui eveniment, prezentând pe cei care vor vorbi despre personalitatea lui Iuliu Maniu. La rândul său, Daniel Stejerean a relatat, succint, aspecte din activitatea lui Iuliu Maniu, evidențiind expoziția de carte din vecinătatea sălii mari a Primăriei șimleuane, realizată de Centrul de Cultură și Artă Sălaj (un stand cu cărți apărute la Editura „Caiete Silvane” din Zalău și exemplare ale Revistei de cultură „Caiete Silvane”).
Toți cei care au luat cuvântul, au vorbit pertinent despre viața și activitatea lui Iuliu Maniu, fiind răsplătiți cu aplauze binemeritate din partea asistenței.
În discursul său, ing. Septimiu Cătălin Țurcaș – primarul orașului Șimleu Silvaniei a spus: „(…) Din punctul meu de vedere, Iuliu Maniu a fost omul care m-a inspirat în viața politică pe care am avut-o. (…) În copilărie și în adolescența mea, eu am trăit în Bădăcin, fiind, din acest punct de vedere, oarecum, avantajat, pentru că, în Bădăcin, spiritul lui Iuliu Maniu a fost și a existat totdeauna. (…) Ceea ce a spus Iuliu Maniu, că în politică putem fi adversari, dar niciodată dușmani, se adeverește aici, pentru că văd în această sală reprezentanți ai mai multor partide politice și vă mulțumesc pentru aceasta.(…)”.
Doina Cociș – director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, s-a referit la „Invitația” oferită participanților, zicând: „(…) Peste două săptămâni, la Zalău, organizăm o gală caritabilă în locul Galei Culturii Sălăjene, care ar fi trebuit să fie anul acesta, la ediția a VIII-a. Am considerat potrivit să ne îndreptăm toată atenția și toată energia noastră înspre o gală caritabilă, în cadrul căreia să strângem bani pentru a continua lucrările de reabilitare a Casei Memoriale „Iuliu Maniu” din Bădăcin.(…)”.
Florica Pop – directoarea Bibliotecii Județene Sălaj, spunea: „(…) Aici, la Șimleu, a fost și este o vatră de cultură românească profundă și adevărată.(…) Nu doar anul acesta, ci în permanență, în sufletele copiilor și ale tinerilor, acolo dorim să punem modelul Iuliu Maniu.(…) Să clădim în suflete modele, iar Iuliu Maniu este unul de o rară și inegalabilă profunzime. De aceste modele avem nevoie, nu de cuvinte.(…) La 1 Decembrie 2018 să putem crede că suntem vrednici de măreția Anului 2018.(…)”. De asemenea, domnia sa s-a referit și la Concursul Național pentru Tineri și Adulți „România la 100+100”, în care participanții vor da dovadă de cunoaștere, meditație, imaginație și creativitate, în abordarea temelor cu caracter literar sau cele din domeniul istoric, etnografic și științific.
Daniel Săuca – managerul Centrului de Cultură și Artă Sălaj, a evidențiat activitățile desfășurate de instituția pe care o conduce, referindu-se și la cele viitoare. Domnia sa a mai spus: „(…) E vremea faptelor, a decenței, a unității, a eliminării, măcar în acest an, a violențelor de tot felul, mai ales a violențelor de limbaj. Dacă vrem unitate, hai să și demonstrăm că putem să fim împreună.(…) Probabil, aceasta va fi una dintre lecțiile minunate, pe care, de pildă, o pot primi și politicienii noștri. Nu toți sunt la fel, nu toți politicienii sunt la fel, dar sunt câțiva care nu înțeleg nicicum că, în acest an, normalitatea înseamnă și decență și implicare în viața tuturor.(…)”.
Preotul Cristian Borz – Biserica Greco-Catolică din Bădăcin , s-a referit la „istoria” manifestului (un afiș electoral din anul 1928) despre Iuliu Maniu, oferit, în copie-xerox, participanților la eveniment. Acest document i-a fost adus, acum doi ani, de către redactorul-șef al Ziarului „Crișana” din Oradea, domnul Daniel Man ( prezent în sală), fiind scris cu grafie ebraică, dialectul idiș, și tradus, apoi, în limba română prin intermediul lui Daniel Stejerean. Documentul evidențiază faptul că Iuliu Maniu a ajutat evreii, n-a fost un antisemit. Cristian Borz a mai zis: „(…) Ne gândim, cu domnul Daniel Stejerean, în perioada următoare, ca Iuliu Maniu să fie declarat „Drept între popoare”, pentru că în 1941, Iuliu Maniu salvează de la moarte un grup de evrei, care a trecut, în ghilimele spus, fraudulos, granița. (…) Unirea nu s-a definitivat la 1 Decembrie 1918, ci în tot cursul anilor 1919 și 1920, cu negocierile care au continuat pentru aderarea minorităților din Transilvania la unire.(…)”.
Profesorul Dr.Ioan Ciocian din Zalău, prin expozeul său, a ținut o veritabilă lecție de istorie, nominalizând personalitățile din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, cele care s-au implicat în mișcarea națională a românilor, în lupta lor pentru unire. În discursul său a spus: „(…) Iată-ne uniți sub steaua tutelară a Sfinxului de la Bădăcin, Iuliu Maniu, o personalitate unică în istoria poporului român. El a foat, înainte de toate, un valoros om politic, cel mai mare om politic pe care l-a dat Ardealul vreodată. A fost, apoi, un ardent patriot și un martir al neamului. (…) Iuliu Maniu a iubit foarte mult acest oraș, Șimleu Silvaniei, centrul românismului din epoca modernă, pe care Gheorghe Barițiu îl numea Brașovul Vestului. (…) Sălajul a dat mari personalități dintre români, dintre maghiari și chiar dintre evrei. (…) Iuliu Maniu a fost un om politic de talie europeană. A fost, apoi, un politician de valoare națională. A fost un om al Transilvaniei, prin gândire, cuget și acțiune și, nu în ultimul rând, a fost un sălăjean, pentru că aici s-a format ca om, în climatul de credință al vicariatului. (…) Există aici, în Sălaj, o mare efervescență națională, în acest oraș. Poate că mă-ntrebați de ce. Pentru că aici populația era dispusă proporțional: români, maghiari, evrei. Sigur că au fost și slovaci, au fost și romi, dar toți au trăit în bună înțelegere, au avut o viață spirituală și au gândit în termeni democratici, modern. Cinste, orașului dumneavoastră! (…) Să nu-l uităm niciodată pe Iuliu Maniu. Fie ca această zi închinată Sfinxului de la Bădăcin să aducă în casele noastre bucurii, înțelegere, pace, dorința de prosperitate, indiferent în ce limbă spunem cuvintele mamă sau pâine. Dumnezeu să ne ajute! Vă mulțumesc!”.
La invitația lui Daniel Stejerean, poetul șimleuan George Mureșan a citit poezia sa „Făuritor de țară”, dedicată lui Iuliu Maniu.
Prof. Silviu Junjan – Școala Gimnazială „Silvania” Șimleu Silvaniei, printre altele, a vobit despre ascensiunea politică a lui Iuliu Maniu, caracterizată de acțiunile sale curajoase. A mai spus: „(…) Iuliu Maniu devine, practic, prim-ministru al Transilvaniei în 2 decembrie 1918 și va instaura ordinea în 1919, fiind ajutat și de secretarul de la interne, Victor Deleu, prietenul său din Pericei, care a contribuit, și el, la realizarea unirii, prin acțiunea voluntarilor transilvăneni în 1917-1918. (…) Iuliu Maniu rămâne, așadar, un exemplu de verticalitate, de integritate, de moralitate, un exemplu politic. (…)”.
Doctor Marin Pop – cercetător științific la Muzeul de Istorie și Artă Sălaj, s-a referit, printre altele, la asociațiile culturale șimleuane din acea perioadă, care, prin activitatea lor au dus la numirea Șimleului, în acele vremuri, Brașovul Vestului. A amintit de persoanele importante din Șimleu Silvaniei, Pericei și Bădăcin, cele care s-au implicat în diferite activități. A vorbit despre cariera politică a lui Iuliu Maniu, aducând argumente care demonstrează că acesta n-a fost antisemit, în urma cercetărilor pe care le-a efectuat la arhivele CNSAS-ului (ale securității comuniste). De asemenea, a specificat faptul că Ioan și Clara Maniu au avut nouă copii și că Iuliu Maniu a fost declarat Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei în 8 ianuarie 1933, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Marin Pop a mai spus: „(…) Iuliu Maniu, niciodată n-a fost un om al extremelor. (…) Cred că acest An Centenar, ar trebui să ne aducă, să ne ofere șansa să reabilităm, în primul rând, memoria lui Iuliu Maniu. (…)”.
Daniel Stejerean le-a mulțumit tuturor, felicitându-i pentru prezență și, mai ales, pentru cele spuse, fără a uita de partenerii implicați în organizarea și desfășurarea acestui eveniment. A invitat toți participanții la Monumentul lui Iuliu Maniu din Piața Avram Iancu, unde s-a desfășurat o ceremonie religioasă, în care protopopul Dan Haiduc (Biserica Ortodoxă nr.1) a rostit o rugăciune specifică monumentelor, iar preotul vicar foraneu Gheorghe Țurcaș (Biserica Greco-Catolică) a citit rugăciunea compusă de Iuliu Maniu. În plus, Ioan Ciocian a cântat o priceasnă compusă de domnia sa! A urmat depunerea de coroane de flori și de jerbe, cu nelipsita fotografie de grup.
Așadar, Iuliu Maniu a avut multe virtuți, dar cea mai caracteristică a fost devotamentul față de România. Nu i-a fost rușine de țara lui, n-a fost slugarnic, a fost un mare patriot, conștient de faptul că „România e patria noastră, a tuturor românilor. E România celor de demult și-a celor de mai apoi. E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie” (Barbu Ștefănescu Delavrancea, 1858-1918, scriitor, academician și om politic român). În acest sens, iată un citat din testamentul lui Iuliu Maniu: „Sufletul îl închin Atotputernicului Dumnezeu – tot devotamentul meu și dincolo de mormânt, mult încercatului meu NEAM ROMÂNESC, iar iubirea mea o leg cu frații și nepoții mei și cu bunii mei prieteni, care nici între cele mai grele persecuții nu m-au părăsit în calea ce mi-a fost hărăzită de soartă” (Ionel Pop, Zaharia Boilă, Matei Boilă, Amintiri despre Iuliu Maniu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998, pagina 111).
Da, unirea face neamul nostru mai tare. Am mai spus și repet: indiferent unde ne-am afla, trebuie să fim împreună în Anul Centenarului Marii Uniri, precum și de aici încolo, pentru că „dacă lipsește unirea, nici Statul nu poate fi bine cârmuit, nici casa bine gospodărită” (Socrate, 469-399 î.Hr., filozof grec).
Prof. Marin ȘTEFAN